# Şcolile de elită franceze, presate să adopte meritocraţia deschisă

> Descoperiți cum școlile de elită din Franța sunt presate să adopte meritocrația deschisă, promovând diversitatea și echitatea educațională.

Publicat: 2 iulie 2010, 00:08 · Actualizat: 28 septembrie 2024, 20:24 · Autor: Stefania Dumitru · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/scolile-de-elita-franceze-presate-sa-adopte-meritocratia-deschisa/ · Publicație: Financiarul

## Franța lansează un proiect ​ambițios pentru diversificarea elitelor academice

## Obiectivul guvernului: ⁣creșterea accesului la educație de‍ elită

Franța își propune să transforme sistemul ⁢de învățământ superior printr-un experiment menit să diversifice⁤ admiterea în celebrele „grandes écoles”, instituții care au format lideri în diverse ⁣domenii. Conform unui articol publicat​ de The New York Times, [guvernul](https://financiarul.ro/ultimele-stiri/anre-trebuie-sa-reduca-pretul-gazelor/) a stabilit ca obiectiv creșterea procentului de studenți beneficiari​ de burse la 30%, o cifră ce ar reprezenta o triplare față de actuala proporție din aceste școli selecte.

## Temeri‍ legate ​de standardele⁤ educaționale

Instituțiile academice⁣ se tem că această inițiativă ar ‍putea afecta calitatea educației și ar ‌putea genera nemulțumiri în‌ rândul cetățenilor ​care consideră că meritocrația franceză trebuie să se‌ bazeze ⁤pe criterii precum⁤ performanța academică, nu pe apartenența etnică sau religioasă. Criticii subliniază faptul că‌ actualele practici favorizează perpetuarea unei elite ​privilegiate,‍ predominant albă și bogată, care își asigură succesul prin ‌resurse financiare și cunoștințe culturale transmise din generație în generație.

Richard ⁣Descoings, director al Institutului d'Études Politiques din Paris (Sciences Po),⁣ afirmă că acceptarea ⁢într-o astfel de instituție este adesea celebrată mai mult⁤ decât‍ absolvirea‍ ei. Această situație contribuie la⁢ formarea unei elite care nu doar că reușește academic, [dar](https://financiarul.ro/ultimele-stiri/vinia-iasi-poate-folosi-denumirea-cotnari-deoarece-nu-este-marca-inregistrata/) are și abilitățile necesare pentru⁢ a naviga cu succes sistemul.

## Provocări ale inovației

Descoings atrage atenția asupra problemelor cu inovarea​ din Franța, întrebându-se dacă⁢ studenții excelenți sunt⁢ suficient⁢ de creativi⁣ sau dispuși să-și ⁢asume riscuri.‍ Aceste ‌trăsături sunt rareori evaluate prin examenele tradiționale.

Reprezentanții școlilor susțin că soluțiile pentru diversificare trebuie implementate⁣ mai devreme în⁤ parcursul ‍educativ al elevilor. Ei sugerează ‍ca statul să‌ identifice ​tineri talentați provenind din medii defavorizate și să le ofere suport pentru a accesa⁢ programele pregătitoare necesare⁣ admiterii la⁢ „grandes écoles”.

## Angajamente recente ale instituțiilor academice

Pierre Tapie, ‌director al ESSEC Business School ⁢și președinte al Conférence des ⁤Grandes Écoles – organizația ce reunește 222 dintre aceste instituții – recunoaște importanța diversității dar subliniază complexitatea procesului educativ anterior examenelor finale.

General Xavier⁢ Michel, conducător al École Polytechnique (X), ⁤una⁣ dintre cele ⁢mai prestigioase școli​ tehnice ⁢globale subordonată Ministerului Apărării, menționează dificultatea menținerii standardelor ridicate având doar⁣ 500 de locuri disponibile anual.

În februarie trecut,​ Conférence des Grandes ⁢Écoles a⁤ semnat „Carta Șanselor ‍Egale” cu guvernul ⁢francez angajându-se să⁣ atingă ținta propusă până în 2012; neîndeplinirea acestui obiectiv ar‌ putea duce⁢ la pierderi financiare pentru instituțiile implicate.

## Provocările măsurării diversității

Un ⁤aspect‌ complicat este evaluarea realităților sociale într-o țară unde ​egalitatea cetățeanului este un ‍principiu fundamental iar statisticile oficiale pe ⁤baza etniei sau religiei⁢ nu există.⁤ Ministrul Educației Superioare ‍Valérie ⁤Pécresse afirmă că toți tinerii cresc într-un mediu similar indiferent de originea lor etnică și examinează⁤ dacă testele ⁢actuale reflectează corect potențialul tuturor candidaților.

„Ne ⁤dorim ⁢un concurs echitabil pentru toți”, concluzionează Pécresse aducând astfel o notã optimistã asupra viitorului reformei educative ⁣din Franța.