Serbia marchează renaşterea industriei de armament

Tancul M-84 era menit să fie marea speranţă a industriei de armament din fosta Iugoslavie. Exporturile principalului tanc de luptă – copiat după cel sovietic T-72, cu putere mai mare a motorului – au servit trupelor kuweitiene în eliberarea emiratului lor de Irak, condusă de SUA, în 1991.

Belgradul a furnizat, de asemenea, arme în valoare de aproape 2 miliarde de dolari forţelor irakiene care luptau împotriva Iranului, în anii 1980, scrie Financial Times.
M-84 nu a putut supravieţui însă războaielor iugoslave. În condiţiile în care componentele sale cheie erau fabricate în Serbia, Bosnia şi Muntenegru, iar asamblarea finală se făcea în Croaţia, industria de fabricare a tancului s-a destrămat odată cu eşuarea federaţiei.

Acum, exporturile de arme sârbe au început să prospere din nou şi există chiar speranţe de revigorare a tancului M-84. Cea mai mare republică ex-iugoslavă se aşteaptă să exporte arme, echipamente militare şi know-how de securitate, în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari, în acest an, în contextul în care oficiali sârbi efectuează un turneu în Orientul Mijlociu pentru a revigora vechiul comerţ şi relaţiile din domeniul apărării.

Armele şi hainele militare, inclusiv veste antiglonţ, reprezintă în prezent aproape 4 la sută din exporturi, potrivit unor oficiali ai Ministerului de Finanţe. Ministrul economiei, Mladjan Dinkic, a declarat: „Industria militară se descurcă bine în perioadă de criză şi este chiar în creştere”.

Companii de armament precum „Zastava”, care fabrică tunuri, şi de avioane „Utva”, care fabrică aeronave de instruire, au crescut producţia, iar Yugoimport-PDSR, grupul de tranzacţionare centralizat pentru 6 producători principali din domeniul apărării, aflaţi în proprietatea statului, a început să obţină contracte comparabile cu cele de la sfârşitul anilor 1980, înainte ca războiul şi sancţiunile să devasteze această industrie.

„În 2009, ne-am apropiat de acelaşi nivel al vânzărilor similar celui din 1989, când eram Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, care a fost de trei ori mai mare decât Serbia. Credem că este un mare succes, dar nu este scopul nostru final”, a afirmat ministrul sârb al apărării, Dragan Sutanovac. Cele mai bune perspective de vânzări ale Serbiei sunt considerate printre ţările Mişcării de Nealiniere, în care Belgradul a fost odată o forţă de primă mărime.

Unele dintre aceste state care au căutat o cale de mijloc în războiul rece obişnuiau să cumpere arme din Serbia şi ar putea face acest lucru din nou, dacă preţul este corect. „Este vorba despre tradiţie şi calitate bună, la un preţ bun”, spune Sutanovac. Irakul, în special, s-a dovedit a fi o piaţă profitabilă, deţinând mai mult de o treime din exporturile pe 2009.

În vizitele efectuate la Bagdad, Sutanovac a semnat contracte de export în valoare de sute de milioane de dolari, printre care şi o comandă pentru 20 de avioane de instruire de fabricaţie sârbă, pentru forţele aeriene irakiene.
Pentru a reînvia vechile legături, Academia Militară de la Belgrad a început instruirea unor ofiţeri şi medici irakieni. Oficialii au vorbit şi despre înlocuirea „escadronului pierdut” al Irakului, de avioane de luptă MiG – lăsate pentru reparaţii înainte de războialele iugoslave, dar ulterior pierdute pe fondul destrămării.

„Numeroşi ofiţeri şi tehnicieni irakieni sunt familiarizaţi cu sistemele noastre”, a declarat Stevan Nikcevic, director general al Yugoimport. Interesele comune merg dincolo de apărare.
Aproximativ 60.000 de iugoslavi au construit drumuri, poduri şi linii electrice în statul petrolier, înainte ca Saddam Hussein să invadeze Kuweitul. Sutanovac a mai spus: „Tatăl meu a lucrat acolo, la mijlocul anilor 1980 ca un muncitor în construcţii”.

Cele două ţări au avut, de asemenea, unele experienţe comune în timpul războiului rece. Serbia, similar Irakului, a petrecut cea mai mare parte din anii 1990, sub sancţiuni şi într-un conflict armat cu Occidentul. Jumătate din clădirea Ministerului Apărării de la Belgrad a rămas înnegrită de la rachetele NATO din 1999.
De aceea, din delegaţia Ministerului Apărării la Bagdad au făcut parte comercianţi de arme, ingineri în electricitate şi oameni de afaceri sârbi din domenii care merg de la cofraje de alamă pentru proiectile până la brutării.

Oficialii irakieni au vorbit despre locuri de muncă în toate sectoarele de reconstrucţie în valoare de 70 miliarde de dolari după ce forţele americane se vor retrage. Sutanovac a afirmat: „Suntem convinşi că o parte din acest tort poate merge la companiile noastre”, îl citează în final Financial Times.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata