# SUA i-au eliminat pe Maduro și Khamenei. Se teme Putin că e următorul pe lista lui Trump? > În doar două luni, SUA l-au capturat pe liderul venezuelean și l-au ucis pe cel iranian. O analiză arată de ce Vladimir Putin este într-o poziție dificilă și ce temeri are Kremlinul. Publicat: 5 martie 2026, 23:15 · Autor: Bianca Barbu · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/sua-i-au-eliminat-pe-maduro-si-khamenei-se-teme-putin-ca-e-urmatorul-pe-lista-lui-trump/ · Publicație: Financiarul ![Vladimir Putin](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/Vladimir-Putin-1772745350-scaled.jpeg) În doar două luni, administrația Trump a orchestrat înlăturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro și uciderea liderului suprem iranian Ali Khamenei. Acțiunile rapide împotriva a doi autocrați antioccidentali ridică o întrebare directă pentru liderul de la Kremlin: ar putea Vladimir Putin să aibă aceeași soartă? Evenimentele, analizate de Alexander Baunov, cercetător la Centrul Carnegie Rusia Eurasia, într-un material preluat de [Digi24](https://www.digi24.ro/stiri/externe/rusia/in-doua-luni-sua-l-au-capturat-pe-maduro-si-l-au-ucis-pe-khamenei-este-putin-ingrijorat-ca-ar-putea-fi-urmatorul-pe-lista-lui-trump-3662755), plasează Moscova într-o poziție extrem de delicată. Kremlinul, care a investit masiv în parteneriatul cu Teheranul și a mizat pe o apropiere de Donald Trump, se vede acum nevoit să gestioneze o criză în care aliații săi sunt eliminați de un potențial partener. ## Paralela care îl bântuie pe Putin: Cazul Gaddafi Dacă arestarea lui Nicolás Maduro în ianuarie a fost acceptată tacit de Moscova, fiind considerată o acțiune în sfera de influență a Americii, uciderea lui Ali Khamenei la finalul lunii februarie a schimbat complet datele problemei. Asasinarea liderului iranian amintește de moartea liderului libian Muammar Gaddafi în 2011, un moment care a marcat un punct de cotitură în politica externă a Rusiei și a alimentat retorica antioccidentală a lui Putin. Liderul rus și-a exprimat în nenumărate rânduri nemulțumirea față de duplicitatea occidentală în cazul Gaddafi. Putin a acuzat guvernele vestice că „i-au strâns mâna, l-au recunoscut drept liderul țării - și apoi au permis cu ușurință ca acesta să fie ucis”. Acum, istoria pare să se repete. Pentru a doua oară în două luni, Putin nu a reușit să-și salveze un aliat, iar de data aceasta, ucigașul este chiar omul pe care spera să-l aibă de partea sa, Donald Trump. ## Reacția calculată a Kremlinului Spre deosebire de tăcerea relativă din cazul Maduro, Putin a comentat public uciderea lui Khamenei. Într-o declarație oficială, președintele rus a transmis „profunde condoleanțe cu privire la asasinarea Liderului Suprem al Republicii Islamice Iran, Sayyid Ali Khamenei, și a membrilor familiei sale, comisă cu un dispreț cinic față de toate normele moralității umane și ale dreptului internațional”. Mesajul este însă notabil prin ceea ce omite: nu menționează nici Statele Unite, nici Israelul ca fiind responsabile. Prin această formulare atentă, Putin evită o acuzație directă la adresa lui Trump, încercând să salveze o posibilă relație viitoare. Ministerul rus de Externe a fost însă mai direct, subliniind că atacurile au fost „efectuate sub acoperirea unor negocieri reînnoite” și „contrar semnalelor transmise părții ruse”. Strategia Kremlinului este clară: a sprijini Iranul prea vocal ar însemna să riște neutralitatea prietenoasă a lui Trump în războiul din Ucraina și să anuleze orice șansă de ridicare a sancțiunilor. ## De ce Putin nu se simte încă amenințat direct Kremlinul pare să înțeleagă că ostilitatea lui Trump față de Iran este una veche și personală, independentă de relațiile cu Rusia. Administrația americană nu percepe Rusia și Iranul ca pe o singură „axă a răului” și nu îl vede pe Khamenei ca pe o extensie a lui Putin. În viziunea Moscovei, atacul asupra Teheranului nu este o lovitură indirectă împotriva Rusiei. Mai mult, noua politică a Washingtonului pare mai concentrată pe „democratizarea” aliaților europeni care blochează ascensiunea partenerilor ideologici ai lui Trump, decât pe confruntarea directă cu autocrații ostili. Pentru președintele american, figuri precum Maduro, Khamenei și Putin nu reprezintă o listă unică de ținte. ## Lecția negocierilor periculoase Chiar dacă nu se simte vizat direct, Putin este deranjat de metodele folosite. Asasinarea unui lider în exercițiu încalcă regulile nescrise ale relațiilor internaționale, așa cum le vede Kremlinul. Faptul că eliminarea lui Khamenei, la fel ca înlăturarea lui Maduro, a venit după o perioadă de negocieri directe cu administrația Trump, este o reamintire a lecției învățate în cazul Gaddafi. Pentru Moscova, experiența a demonstrat că discuțiile la nivel înalt nu oferă nicio garanție de protecție, ci pot chiar pregăti terenul pentru eliminare. Trecerea de la diplomație la o operațiune militară poate fi extrem de rapidă, un precedent periculos pentru orice lider care intră în negocieri cu Donald Trump.