# SUA nu au acceptat includerea scutului antirachetă în START-2 > SUA au refuzat includerea scutului antirachetă în START-2, menținând tensiunile cu Rusia privind controlul armamentului și siguranța globală. Publicat: 23 martie 2010, 22:25 · Actualizat: 18 septembrie 2024, 23:44 · Autor: Redactia Financiarul · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/sua-nu-au-acceptat-includerea-scutului-antiracheta-in-start-2/ · Publicație: Financiarul #### Negocieri Avansate între Rusia și Statele Unite pentru un Nou Tratat de Limitare a Armelor Strategice Generalul Nikolai Makarov, liderul Statului Major al armatei ruse, a declarat într-un interviu acordat publicației Rossiiskaia Gazeta că Rusia și Statele Unite se află în stadiul final al negocierilor pentru un nou tratat de limitare a [armelor strategice ofensive](https://financiarul.ro/externe/amplasarea-de-interceptoare-americane-in-romania-va-complica-normalizarea-relatiilor-ruso-americane/) (START-2). Conform acestuia, doar câteva detalii rămân de clarificat înainte ca semnarea să poată avea loc, posibil chiar în primele zile ale lunii aprilie. Makarov a subliniat că tratatul este complet în proporție de 95%, iar discuțiile se concentrează pe aspecte esențiale, inclusiv integrarea problemelor legate de scuturile antirachetă americane. Aceste planuri includ desfășurarea unor elemente ale sistemului de apărare antirachetă în țări precum Polonia, România, Cehia și Bulgaria. Comparativ cu precedentul Tratat START-1 din 1991 – care a expirat pe 5 decembrie 2009 și care s-a dovedit dezavantajos pentru Federația Rusă – Makarov insistă asupra necesității ca noul acord să fie echilibrat. „Semnarea acestui tratat va depinde în principal de voința ambelor părți de a lua în considerare interesele reciproce”, a adăugat el. ## SUA nu au acceptat includerea scutului antirachetă în START-2 ## Contextul tratatului START-2 Tratatul START-2, care a fost semnat în 1993, reprezintă o continuare a eforturilor de dezarmare nucleară bilaterală între Statele Unite ale Americii și Federația Rusă. Acest acord a fost menit să limiteze numărul de arme nucleare strategice, dar problema scutului antirachetă a tensionat relațiile dintre cele două națiuni. ## Politica de apărare a SUA Una dintre principalele motive pentru care SUA nu au acceptat includerea scutului antirachetă în START-2 este dorința de a menține un avantaj strategic în domeniul apărării. După prăbușirea Uniunii Sovietice, Statele Unite au început să își extindă capacitatea de apărare antirachetă, considerând-o esențială pentru protecția împotriva amenințărilor emergente. ## Argumentele împotriva includerii scutului antirachetă - **Impactul asupra strategiei nucleare:** SUA consideră că includerea scutului antirachetă în tratat ar putea afecta stabilitatea strategiei de descurajare nucleară. - **Nonproliferarea armelor nucleare:** Prin menținerea scutului antirachetă separat de tratatul START-2, SUA își reafirmă angajamentul față de nonproliferare și dezarmare strategică. - **Îngrijorări legate de tehnologia adversarilor:** Includerea scutului ar putea oferi o percepție greșită despre intențiile americane, alimentând o cursă a înarmării. ## Reacțiile internaționale Refuzul SUA de a include scutul antirachetă în START-2 a generat reacții variate pe plan internațional. Aceasta a stârnit ingrijorări în rândul aliaților, dar și temeri în rândul adversarilor strategici. Țări precum China și Coreea de Nord au privit această decizie ca un semnal de intensificare a competiției globale. ### Tabel comparativ al tratatelor de dezarmare | Tratat | An semnare | Obiective principale | | --- | --- | --- | | START-I | 1991 | Reducerea numărului de focoase nucleare | | START-II | 1993 | Limitarea armelor nucleare strategice | | NEW START | 2010 | Restricționarea armelor nucleare strategice și a lansatoarelor | ## Impactul asupra securității globale Decizia SUA de a nu include scutul antirachetă în START-2 reflectă preocupările legate de securitatea globală. Aceasta a dus la o escaladare a tensiunilor între marile puteri și a sporit îngrijorările privind o eventuală cursă a înarmării. Proiectele de apărare antirachetă SUA, în special în Europa, au fost percepute atât ca o necesitate, [dar și ca](https://financiarul.ro/ultimele-stiri/banca-mondiala-pib-de-plus-05-in-romania-in-2010/) o provocare diplomatică. ### Studii de caz și analize Analiza impactului programelor de apărare antirachetă asupra relațiilor internaționale dezvăluie o serie de tendințe și evoluții. Studiile recente arată că: - Programele de apărare antirachetă au dus la creșterea bugetelor de apărare în multe țări, influențând astfel alocarea resurselor. - Întărirea capacităților militare a generat o reacție de counteroffensive din partea unor state considerate ofensive în politica globală. ## Beneficiile constructelor de securitate Deși refuzul de a include scutul antirachetă în START-2 poate părea o alegere controversată, [aceasta vine cu](https://financiarul.ro/ultimele-stiri/doina-pana-sunt-ferm-hotarata-sa-stopez-furtul-de-lemn-din-paduri/) o serie de beneficii potențiale pentru securitatea națională a SUA: - **Protecție extinsă:** Un scut antirachetă robust poate oferi o apărare suplimentară împotriva amenințărilor externe. - **Descurajarea adversarilor:** O apărare antirachetă eficientă contribuie la descurajarea oricărei agresiuni externe. - **Colaborare internațională:** Proiectele de apărare pot conduce la parteneriate strategice între aliați. ## Experiența personală Din perspectiva unui analist în securitate internațională, refuzul SUA de a accepta includerea scutului antirachetă în START-2 este o decizie strategică care poate părea riscantă dar, în același timp, poate conduce la stabilitate pe termen lung. Importanța dialogului deschis cu Federația Rusă și cu alte state este esențială pentru a evita escaladarea tensiunilor. ## Discuții și perspective viitoare Dialogul continuu în jurul scutului antirachetă și a tratatului START-2 va modela viitorul securității internaționale. Statele Unite trebuie să își revizuiască constant politicile și abordările în funcție de evoluțiile geopolitice, menținând un echilibru între apărare și diplomație. Generalul rus a explicat importanța corelării START-2 cu scuturile antirachetă prin faptul că aceste două aspecte sunt profund interconectate. El amintește că acordurile anterioare stipulau o limitare strictă asupra dezvoltării sistemelor antirachetă: „Acestea prevedeau ca SUA să dispună de un sistem restricționat la Dakota de Nord, iar noi să avem unul similar în jurul Moscovei. Aceasta asigura protecția împotriva atacurilor nucleare doar pentru acele regiuni”, afirmând totodată că retragerea Statelor Unite din aceste angajamente anterioare afectează stabilitatea globală. „Prin urmare, solicităm ca noul tratat să definească un număr minim necesar de focoase nucleare și vectori astfel încât utilizarea armamentului nuclear să nu devină o opțiune viabilă”, subliniază Makarov. El accentuează importanța parității între cele două puteri nucleare și stabilitatea strategică globalizată: „Dacă SUA continuu dezvoltarea sistemului lor defensiv antirachetă, acesta ar putea viza direct capacitățile noastre nucleare”. În concluzie, generalul Makarov avertizează că avansurile tehnologice ale scuturilor antirachetā nu sunt pur defensive; dimpotrivā ele pot stimula o nouǎ cursǎ a inarmării la nivel internațional.