# SUA: Scor de 64% la corupție. Trump acuzat că atacă judecători și slăbește justiția globală

> Statele Unite, considerate decenii la rând un pilon al luptei globale anti-corupție, sunt acum acuzate că subminează acest efort sub administrația Trump. Deciziile luate la Washington au slăbit gar...

Publicat: 20 februarie 2026, 11:50 · Actualizat: 20 februarie 2026, 11:50 · Autor: Andreea Ungureanu · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/sua-scor-de-64-la-coruptie-trump-acuzat-ca-ataca-judecatori-si-slabeste-justitia-globala/ · Publicație: Financiarul

![SUA: Scor de 64% la corupție. Trump acuzat că atacă judecători și slăbește justiția globală](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/02/sua-scor-de-64-la-coruptie-trump-acuzat-ca-ataca-judecatori-si-slabeste-justitia-globala-1771581010-1024x353.jpg)

Statele Unite, considerate decenii la rând un pilon al luptei globale anti-corupție, sunt acum acuzate că subminează acest efort sub administrația Trump. Deciziile luate la Washington au slăbit garanțiile internaționale, au politizat sancțiunile și au inclus atacuri directe la adresa judecătorilor și procurorilor internaționali, potrivit [The Guardian](https://www.theguardian.com/global-development/2026/feb/20/corruption-perceptions-index-transparency-international-us-trump-world-bribery-governance-sanctions).

Cel mai recent Index al Percepției Corupției, realizat de Transparency International pe 182 de țări, indică un declin democratic la nivel mondial. Conform The Guardian, raportul arată o „tendință îngrijorătoare” și o imagine în care „instituțiile democratice sunt erodate de donații politice, acces contra cost și de țintirea de către stat a activiștilor și jurnaliștilor”. În acest clasament, SUA au un scor de 64, în timp ce Marea Britanie a atins cel mai scăzut nivel din 2012. Israelul a scăzut cu două puncte, ajungând la 62.

## Atacuri directe la adresa justiției internaționale


O îngrijorare majoră o reprezintă atacurile asupra mecanismelor de responsabilitate internațională. Judecători și procurori asociați cu Curtea Penală Internațională s-au confruntat cu amenințări, sancțiuni sau denigrări. Printre cei vizați se numără al doilea vicepreședinte, Reine Adélaïde Sophie Alapini Gansou (Benin), judecătorii Solomy Balungi Bossa (Uganda), Luz del Carmen Ibáñez Carranza (Peru) și Beti Hohler (Slovenia), precum și procurorul Karim AA Khan KC.

Pe lângă aceștia, oficiali ONU precum Francesca Albanese, raportor special pentru drepturile omului în teritoriile palestiniene, au fost țintiți pentru că au demarat investigații care contestă interesele unor state puternice. Într-un caz fără precedent, SUA au impus sancțiuni unui judecător al Curții Supreme din Brazilia, Alexandre de Moraes, care superviza procesul fostului președinte Jair Bolsonaro. Acuzația a fost că judecătorul ar fi autorizat detenții preventive arbitrare și ar fi suprimat libertatea de exprimare.

## Corupția modernă: cine este protejat și cine este sacrificat


Corupția de astăzi nu mai este doar despre plicuri cu bani, ci despre putere: cine este protejat, cine este sacrificat și cui i se permite să acționeze cu impunitate. Atunci când regulile privind beneficiarii reali sunt amânate, aplicarea legilor împotriva mitei externe este slăbită sau schemele de rezidență de tip „viză de aur” sunt vândute fără garanții solide, semnalul pentru piețele globale este clar.

Averile ilicite se adaptează rapid, iar cleptocrații caută jurisdicții permisive, autorități de reglementare obediente și acoperire politică. Au fost ridicate semne de întrebare și cu privire la relațiile opace dintre puterea politică, interesele private și politica externă, în special în legătură cu Israel. Afirmațiile conform cărora dosarele Epstein ar fi putut fi folosite pentru a exercita influență asupra politicienilor indică o problemă mai gravă: când transparența lipsește și responsabilitatea este slabă, încrederea publică începe să se erodeze.

## Sancțiunile, folosite ca pârghie politică


Un alt aspect criticat este aplicarea selectivă a legilor. Sancțiunile și instrumentele de combatere a spălării banilor au fost concepute pentru a limita abuzul de putere. Criticii susțin însă că, sub Trump, acestea au fost utilizate ca pârghie politică: aplicate dur adversarilor, relaxate pentru aliați și recalibrate pentru a recompensa loialitatea.

Sancțiunile economice au atras critici de la experți ONU, economiști și agenții umanitare. Deși prezentate ca o formă de presiune asupra elitelor, acestea au devastat în mod repetat economiile civile, au adâncit sărăcia și au restricționat accesul la medicamente și finanțare. În astfel de contexte, corupția nu dispare, ci suferă mutații, prosperând în condiții de penurie și pe piețe ascunse.

## Cine preia ștafeta în lupta anti-corupție?


În condițiile în care Washingtonul nu mai poate acționa ca un gardian credibil al normelor globale anti-corupție, conducerea trebuie să devină distribuită. Mai mulți actori sunt bine plasați pentru a prelua inițiativa: Uniunea Europeană, prin puterea sa de reglementare, Canada sau țările nordice, prin angajamentul lor pentru transparență, și coalițiile din Africa, Caraibe și America Latină.

Societatea civilă, jurnaliștii și procurorii independenți trebuie să mențină linia atunci când statele eșuează. Credibilitatea proiectului global anti-corupție depinde acum de voința altora de a prelua conducerea, în mod colectiv și consecvent. Pentru că atunci când centrul abdică de la responsabilitate, marginile trebuie să devină gardienii integrității.