Din luna decembrie a anului trecut, directiva UE, privind obligația de diligență corporativă în materie de durabilitate (CSDDD), al cărei acord a fost finalizat de miniștrii UE și de Parlamentul European, urmărește să garanteze că întreprinderile identifică, previn și atenuează impactul negativ al acestora asupra drepturilor omului și a mediului în cadrul lanțurilor lor de aprovizionare. Aceasta include garantarea faptului că produsele nu contribuie la defrișări.
Însă, acest nou regim este unul dintre mai multe acte legislative ale UE care vizează impunerea unor cerințe de diligență pentru a combate degradarea mediului și încălcările drepturilor omului și se va aplica pentru prima dată companiilor multinaționale la sfârșitul anului 2024.
Firmele vor fi obligate să își verifice furnizorii globali prin instituirea unor cadre anuale de due diligence. Acestea vor trebui să fie furnizate statelor membre în care sunt vândute produsele.
Concret, directiva privind produsele fără despăduriri se aplică la bovine, cacao, cafea, ulei de palmier, cauciuc, soia și lemn. De asemenea, se referă și la produse precum pielea, ciocolata, cărbunele și hârtia imprimată, care au fost fabricate folosind aceste materii prime.
În acest an, Ghana va începe să elibereze licențe FLEGT (Forest Law Enforcement Governance and Trade) pentru exporturile către UE,
Noul sistem de licențe a fost dezvăluit la începutul acestei săptămâni de către directorul executiv al Comisiei pentru silvicultură din Ghana, John Allotey. Măsura face parte din încercările guvernului de la Accra de a se conforma noilor norme de diligență ale UE privind defrișările, care vor intra în vigoare în cursul acestui an.
În decembrie, Ghana a introdus Ghana Cocoa Traceability Systems (GCTS) – o platformă concepută pentru a urmări fiecare tonă de cacao vândută de la fermier până la consumator.
Declarațiile de due diligence ar trebui să includă, de asemenea, informații care să ateste că produsele fabricate de furnizori au respectat legile țărilor furnizoare în materie de utilizare a terenurilor, de muncă și de drepturile omului.
Oficialii din Coasta de Fildeș și Ghana, care împreună reprezintă aproximativ 65% din producția mondială de cacao, spun că văd noul regim al UE ca pe o oportunitate. De asemenea, aceștia fac presiuni asupra UE pentru a obține un sprijin financiar sporit în vederea combaterii defrișărilor.
Anul trecut, Coasta de Fildeș a introdus propriul sistem de urmărire prin GPS pentru a îmbunătăți datele privind locul de proveniență a boabelor de cacao și, din februarie, distribuie carduri electronice de urmărire agricultorilor.
Industria cacauei și cei doi principali producători africani colaborează de mulți ani cu UE, ceea ce face ca sectorul să fie mai bine plasat pentru a se conforma noilor legi europene.
„OPEC al cacauei”?
Încă din anul 2019, Coasta de Fildeș și Ghana au amenințat că vor crea un „OPEC al cacauei” prin suspendarea vânzării de boabe de cacao pe piața liberă pentru sezonul de recoltă 2020-21, în încercarea de a asigura prețuri mai mari pentru fermierii lor.
Acest lucru a dus la discuții cu oficialii UE care au condus, în 2022, la formarea de către Comisia Europeană, Coasta de Fildeș, Ghana și sectorul cacauei a unei „Alianțe pentru cacao durabilă”, în cadrul căreia executivul UE ar urma să plătească 25 de milioane de euro pentru a spori durabilitatea producției de cacao.
În timpul negocierilor privind noua directivă privind diligența necesară, deputații europeni au cerut o garanție a prețurilor minime pentru producători în cel mai recent acord dintre UE, Ghana, Coasta de Fildeș și industria de cacao. Această cerere a fost exclusă din textul final, care include doar o referire la salarii de subzistență pentru lucrătorii din industria de cacao,
EUDR a fost adoptat de Parlamentul European cu sprijinul tuturor partidelor și cu o majoritate de 552 la 44.
În precizările sale, „Nu mai vrem să fim complici la această defrișare globală care se întâmplă un pic în Europa, dar în primul rând în alte părți ale lumii”, a declarat Christophe Hansen, un eurodeputat luxemburghez din partea Partidului Popular European (PPE), de centru-dreapta, care a fost negociatorul principal al parlamentului pentru acest regulament.
Cu toate acestea, alte țări și sectoare sunt mai puțin optimiste în ceea ce privește implicațiile noii directive.
Reprezentanții industriei cafelei au semnalat o scădere recentă a comenzilor de cafea din Etiopia, a cărei vânzare generează în prezent 30-35% din totalul veniturilor din exportul etiopian, aproape un sfert fiind vândut către UE.
Un efect al directivei, spun ei, ar putea fi acela că multinaționalele ar putea reduce achizițiile de la micii fermieri – care sunt cinci milioane care produc cafea în Etiopia – și ar putea crește livrările de la marile ferme comerciale pentru care respectarea cerințelor de diligență va fi mai puțin oneroasă.
Directiva va cere UE să ofere asistență tehnică și financiară țărilor care își demonstrează disponibilitatea de a combate defrișările și „țărilor cel mai puțin dezvoltate”, deși nu există prea multă claritate cu privire la modul în care va arăta acest lucru în practică.
La 3 ianuarie, guvernul etiopian a lansat în mod oficial un proiect de 20,8 milioane de dolari. [€19.15m] cu programul de dezvoltare al ONU pentru combaterea defrișărilor, promovarea refacerii pădurilor și integrarea sustenabilității în lanțurile valorice ale cafelei din țară.
Sursa: euobserver.com