Trafic de arme pentru Iran: reţeaua care trece prin ambasade şi mici întreprinderi

“Operaţiunea Sniper”, care a demontat o reţea de trafic de arme din Italia spre Iran, a arătat – ca în cel mai clasic scenariu de film de acţiune – că au existat agenţi secreţi iranieni şi italieni care s-au vândut fără scrupule.

Avocaţi mai presus de orice bănuială şi jurnalişti străini acreditaţi pentru a face legătura cu traficanţii de arme. O intrigă neagră întreruptă miercuri dimineaţa de Garda de Finanţe din Milano, care a arestat şapte persoane sub acuzaţia de asociere în scopul comiterii de infracţiuni în vederea exportării ilicite către Iran de arme şi sisteme de armament şi prezentând circumstanţa agravantă a transnaţionalităţii, notează ziarul Corriere della Sera, în ediţia de joi.

Pentru moment, anchetatorii nu au imputat nimănui circumstanţa agravantă de terorism, chiar dacă nu se exclude ipoteza ca materialul aşa-numit cu “dual use” şi militar, sechestrat, ar fi putut fi destinat, odată ajuns în Iran, alimentării canalelor terorismului internaţional, potrivit ziarului menţionat.
Persoanele ajunse la închisoare sunt cinci italieni şi doi iranieni rezidenţi unul la Torino şi celălalt la Roma, consideraţi agenţi ai serviciilor secrete de la Teheran. Alţi doi iranieni, şi ei spioni, sunt deocamdată căutaţi de justiţie.

Garda de Finanţe a sechestrat o mie de lunete de puşcă şi 120 de veste autorespiratoare de imersiune, pentru armament militar. A fost însă blocat şi un număr foarte mare de proiectile trasoare şi explozibili proveniţi din Europa de Est, un amestec de material chimic, puternic inflamabil, folosit în sectorul militar pentru bombe incendiare.
Totodată, a fost blocată şi negocierea pentru a aduce în Iran un elicopter militar, care acum se află în Africa.

Traficul materialul privea mai multe ţări: Germania, Marea Britanie, Elveţia, Italia, România şi Dubai, acesta din urmă fiind adesea ultima piaţă de tranzit înainte ca armele să ajungă în Iran.
“Este vorba de o anchetă care nu ar fi fost posibil de efectuat fără interceptări telefonice”, a explicat procurorul adjunct din Milano, Armando Spataro, care a transmis astfel un semnal legislativului italian, ce urmează să se pronunţe asupra proiectului de lege privind interceptările, în discuţie în Senat.

Interceptările au permis arestarea a doi agenţi iranieni: Nejad Hamid Masoumi, 51 de ani, corespondent al postului TV iranian IRIB (Islamic Republic Iran Broadcasting), de mulţi ani acreditat ca jurnalist de presă străină la Roma, şi Ali Damirchiloo, 55 de ani, arestat la Torino.
Sunt căutaţi însă Hamir Reza şi Backhtiary Homayoun.
Operaţiunea este epilogul anchetei denumite “Sniper” (Lunetistul), demarată în 2009, prin confiscarea în România a 200 de dispozitive de ţintire folosite de trăgătorii de elită.

Ţinte optice care proveneau de la o companie italiană. Unul dintre promotorii traficului cu material de război este Alessandro Boni, 43 de ani, născut la Vittorio Veneto, dar locuind la Monza, fost angajat la Beretta şi titular al firmei Antares Srl, cu sediul în Varese.

Alături de Boni, pe care anchetatorii îl consideră şeful organizaţiei, au mai fost arestaţi partenera sa Danila Maffei, 40 de ani, titulara firmei “Stucco Venice Srľ’, un asociat, Arnaldo Scala, 45 de ani, Guglielmo Savi, 56 de ani, titularul firmei de telecomunicaţii Sirioo Srl şi un avocat din Torino, Raffaele Rossi Patriarca care, aşa cum rezultă din anchetă, s-a deplasat în Iran pentru a contacta ofiţeri din armată în scopul plasării armamentului.

În alt articol cu titlul: “Reţeaua care trece prin ambasade şi mici întreprinderi”, Corriere della Sera menţionează grupuri de întreprinzători, mici companii din nord, patru agenţi, unii sub acoperire, contacte internaţionale şi eternul Dubai care se remarcă în calitate de sprijin financiar. Ancheta semnificativă de la Milano confirmă pas cu pas “modus operandi” al serviciilor secrete iraniene din Italia.

Nucleul demontat reprezintă doar unul dintre cele create de Teheran pentru a achiziţiona arme şi tehnologie interzisă. O “afacere” care merge înainte – aproape nestânjenită – din anii ’80 şi care are în Italia de Nord inima sa, subliniază ziarul. Khomeiniştii – potrivit informaţiilor ziarului – acţionează pe trei niveluri, care adesea colaborează, în altele păstrând distanţa.

Primul este cel care gravitează în jurul reprezentanţelor diplomatice şi instituţiilor iraniene. Este foarte prudent deoarece ştie că este sub observaţie, chiar dacă agenţii iranieni au beneficiat în trecut de o oarecare impunitate în numele intereselor economice. Al doilea nivel reuneşte iranieni rezidenţi în Italia, mici întreprinderi gestionate de italieni şi elemente apropiate de pasdarani sau de serviciile khomeiniste.

Corriere della Sera notează că ani de zile a relatat despre activităţile unui personaj doar atins de anchete: un iranian numit “Profesoruľ’, implicat, printre altele, într-un plan de achiziţionare de toxine periculoase. Al treilea front este mai “politic”: oameni de încredere ai regimului – adesea comercianţi – şi agenţi secreţi au supravegheat exilaţi.

Este interesant de relevat, scrie ziarul italian că adesea mollahii au construit relaţii optime cu extremişti de dreapta şi de stânga italieni în numele ostilităţii faţă de SUA şi Israel. Relaţii politice care au cimentat alte relaţii mai puţin clare şi funcţionale cu operaţiuni clandestine.

Este evident, în lumina acestei structuri, că munca valoroasă depusă de Procuratura din Milano şi Garda de Finanţe marchează o realitate pe cât de ambiguă pe atât de importantă. Astfel, Italia se regăseşte într-o situaţie prin care au trecut deja unele guverne aliate.
SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania au pus cătuşe unor traficanţi şi asasini aflaţi în slujba Teheranului. Persoane surprinse în flagrant. Dar ayatollahilor nu le pasă, însă, relevă ziarul.

Ei s-au răzbunat imediat prin sistemul luării de ostatici. Identifică potenţialii ostatici, îi acuză de spionaj sau că sprijină mişcarea reformistă şi îi transformă în pioni ai unei partide reprobabile. Dacă vreţi eliberarea lor, eliberaţi oamenii noştri – aşa sună şantajul. La Teheran, nu se acordă importanţă prea mare codurilor şi legilor, cu atât mai puţin regulilor diplomaţiei, notează Corriere della Sera.

După criticile premierului italian Silvio Berlusconi, regimul a reacţionat mobillizându-şi “brigadiştii”, “basiji”, trimişi în stradă pentru a protesta împotriva Italiei. Se va vedea dacă va exista un răspuns la arestarea celor doi agenţi secreţi iranieni, dar ar fi posibil şi ca Teheranul să încaseze lovitura fără a riposta, având în vedere că restul reţelei îşi continuă misiunea, conchide ziarul.

Potrivit cotidianului britanic The Telegraph, se crede că poliţia britanică a arestat un bărbat implicat în trafic în ultimele luni. Lunete telescopice proiectate pentru mitraliere au fost confiscate pe aeroportul Heathrow, iar poliţia a arestat un bărbat despre care se presupune că era omul de contact al grupării în Marea Britanie.
Şi ziarul britanic precizează că investigaţia a fost lansată în iunie, când peste 200 de lunete telescopice au fost confiscate în România, presupunându-se că se îndreptau spre Iran.

După cât se pare, ar fi fost comandate de către iranieni alte 900 astfel de dispozitive. “Investigaţiile noastre sunt complexe, deoarece traficanţii au mizat pe ambiguitatea dintre armele civile şi cele militare”, a declarat Armando Spataro, care a precizat:
“Este o investigaţie de o importanţă majoră, deoarece priveşte întreaga comunitate internaţională”. “Sistemul lor a implicat adesea achiziţionarea mărfii în străinătate şi deplasarea ei între Italia şi alte ţări pentru a ascunde destinaţia finală”, a mai spus Spataro.

Printre exporturile ilegale se află şi mari cantităţi de rachete anti-tanc de fabricaţie bulgară. Locotenent colonelul Vincenzo Andreone de la Garda de Finanţe, care a condus operaţiunea, a subliniat, la rândul său, că succesul operaţiunii s-a bazat pe interceptările telefonice. The Telegraph mai precizează că un alt suspect italian locuia la Berna, în Elveţia.

Ziarul mai aminteşte că Italia se numără printre partenerii comerciali cei mai importanţi ai Iranului, deşi investiţiile italiene în această ţară au scăzut recent, drept urmare a relaţiilor strânse ale lui Berlusconi cu Israelul şi a temerilor privind planurile iraniene de dobândire de capacităţi nucleare.
Euronews precizează că armele au fost cumpărate în Germania şi adesea transportate via companii aşa-numite “vehicuľ’, prin Republica Cehă şi România, înainte de a fi trimise pentru expediere din Italia.

“Materialul, armamentul şi obiectele cu ‘dual use’ a căror vânzare este interzisă, nu se îndreptau direct spre Iran. Erau trimise ‘în triunghi’ spre diferite escale la Londra, în România, Elveţia şi Emiratele Arabe”, a precizat Spataro, citat de Euronews. Publicaţia The Christian Science Monitor relevă că această operaţiune creşte presiunea diplomatică occidentală asupra programului nuclear al Iranului.

Potrivit ziarului, arestările constituie încă o lovitură diplomatică dată Iranului, care şi-a văzut recent strădaniile de a convinge ONU, SUA şi capitale europene despre natura paşnică a programului său nuclear controversat îndreptându-se anul acesta spre o intensificare a demersului de instituire de sancţiuni împotriva sa.
Astfel, luni, directorul AIEA a declarat că Iranul nu dă dovadă de “cooperarea necesară” pentru a stabili că demersul său nuclear este exclusiv în scopuri paşnice.

Miercuri, UE a emis un comunicat comun în care se afirmă că este “gata să se implice cu Iranul în scopul de a ajunge la o soluţie negociată la această problemă”, dar că o a patra rundă de sancţiuni ale Consiliului de Securitate al ONU aşteaptă un rezultat negativ.
UE “va sprijini demersul Consiliului de Securitate al ONU dacă Iranul continuă să nu coopereze cu comunitatea internaţională privind programul său nuclear”, se mai arată în comunicat.

Consensul este tot mai mare şi la Washington pentru instituirea de mai multe sancţiuni. “Iranienii arată lumii că nu au intenţia să-şi îndeplinească propriile responsabilităţi. Este îngrijorător”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Robert Gibbs.
Arestările operate în Italia sunt semnificative, potrivit Christian Science Monitor, deoarece Roma este al doilea partener comercial cel mai mare al Iranului în Europa, după Germania.

Publicaţia subliniază că recent, premierul Berlusconi şi-a sporit apelurile pentru măsuri mai dure împotriva Iranului. Dincolo de UE, confuzia diplomatică a Iranului s-a extins recent la Rusia, care are relaţii strânse cu Teheranul de ani de zile. Alături de China, Moscova se opune de obicei instituirii de sancţiuni împotriva Iranului în Consiliul de Securitate al ONU.

Dar Rusia şi-a manifestat îngrijorarea crescândă privind programul nuclear iranian, iar săptămâna trecută un oficial de la Moscova a declarat pentru prima dată că aceste îngrijorări se află în spatele amânării livrării de către Rusia Iranului a unui sistem de apărare antiaeriană sofisticat, S-300.
Potrivit unor relatări, un proiect privind a patra rundă de sancţiuni ar putea fi pus în circulaţie săptămâna aceasta şi ar putea fi o dovadă de înăsprire a măsurilor deja instituite împotriva Iranului, mai precizează Christian Science Monitor.

Financial Times notează că arestările operate în Italia survin într-un moment în care comunitatea internaţională are în vedere înăsprirea sancţiunilor împotriva Teheranului legat de ambiţiile nucleare ale acestuia.
Ziarul britanic relevă, la rândul său, că Italia a fost mult timp un partener comercial european pentru Iran dar în ultimii ani şi-a redus activităţile în această ţară, deoarece guvernul italian a adoptat linia politicii occidentale de izolare a regimului de la Teheran.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata