Traian Băsescu: Un Președinte cu Puteri Extinse în Contextul Reformelor Justiției
Cerințe și Critici în Politica Românească
Într-o analiză publicată pe 24 iunie 2010, cotidianul german Suedwest Presse subliniază influența semnificativă a președintelui român Traian Băsescu, care, deși are un rol predominant reprezentativ, exercită o putere considerabilă. Observatorii îl compară pe Băsescu cu lideri autoritari precum Vladimir Putin.
Apeluri pentru Reforma Justiției
Băsescu a solicitat Parlamentului să aprobe reforma justiției până la sfârșitul lunii iunie. Această cerință nu este singulară; președintele a fost implicat recent într-o controversată decizie de reducere a salariilor cu 25% și a pensiilor cu 15%, atragând astfel critici din toate părțile spectrului politic. Analizând situația actuală, politologul Cristian Pârvulescu de la Universitatea București face paralele între contextul românesc și Germania anului 1933, evidențiind natura insinuantă a autorității lui Băsescu.
Controlul Asupra Guvernului
Deși premierul și miniștrii sunt aleși de Parlament, Băsescu refuzase anterior să-l numească pe Klaus Johannis ca prim-ministru al majorității. După realegerea sa strâns aleasă la finalul anului precedent, el l-a impus din nou pe Emil Boc ca prim-ministru. Acesta din urmă se aliniază adesea pozițiilor președintelui, ceea ce ridică întrebări despre independența guvernamentală.
Opoziție Internaționalizată
Criticii subliniaz că structura puterii create de Bäsecu este puțin controlată și că majoritatea judecătorilor Curții Constituționale sunt susținători loiali ai acestuia. Alina Mungiu Pippidi afirmase că instituția nu mai are autoritate moralã în fața opiniei publice.
Bătălia politică se complicatează prin sprijinul acordat guvernului său de către minoritatea maghiară și un grup restrâns de social-democrați disidenți care au format un nou partid politic. Pârvulescu observã cã această strategie seamănã cu metodele utilizate de Putin pentru consolidarea puterii.
Nemulțumiri Populare și Lupta Anticorupție
Nemulțumirea populației față de corupție rămâne o problemã centralã în mandatul lui Bäsecu; totuși criticile sugerează că lupta sa împotriva corupției ar putea fi motivată mai degrabǎ politic decât moral. Elena Udrea, una dintre cele mai apropiate colaboratoare ale sale şi ministru al dezvoltării regionale, controlează o parte semnificativǎ din fondurile Uniunii Europene destinate României.
Criticii anticipează continuarea luptei pentru putere din partea lui Bäsecu şi posibile modificări legislative menite să reducǎ influenţa partidelor tradiţionale în favoarea unei structuri prezidenţiale consolidate. Renata Weber sintetizează sentimentul general: „Ce nevoie mai aveţi de partide şi Parlament dacă mă aveţi pe mine?”.
