# Trei giganți europeni, loviți de războiul din Iran care paralizează economia

> Un război prelungit în Iran provoacă o criză energetică globală. Germania, Italia și UK sunt cele mai expuse, în timp ce țări ca Irakul, unde petrolul e 90% din buget, sunt paralizate.

Publicat: 21 martie 2026, 20:51 · Autor: Bianca Barbu · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/trei-giganti-europeni-loviti-de-razboiul-din-iran-care-paralizeaza-economia/ · Publicație: Financiarul

![razboi Iran](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/razboi-Iran-1774119075-1024x576.webp)

Orice prelungire a războiului dintre SUA-Israel și Iran riscă să declanșeze o criză energetică fără precedent, cu efecte resimțite în fiecare colț al economiei globale. Dar lucrurile nu stau la fel pentru toată lumea. Anumite țări sunt mult mai expuse impactului, iar trei giganți europeni par a fi primii pe listă, alături de alte state deja vulnerabile.

## Giganții europeni, primii loviți

Germania, cu o economie industrială masivă, se confruntă deja cu costuri energetice ridicate. Sectorul său manufacturier tocmai ieșise dintr-o recesiune, însă o nouă criză globală l-ar putea lovi din nou, cu o forță și mai mare. Nici Italia nu stă mai bine, având un sector industrial la fel de mare și o dependență puternică de petrol și gaze în mixul său energetic.

În Regatul Unit, situația are particularitățile ei. Aici, producția de energie electrică depinde de gaze mai mult decât în alte țări din G7. Iar prețurile gazelor cresc, de regulă, mai rapid decât cele ale petrolului într-o astfel de criză. Ca și cum nu era de ajuns, constrângerile bugetare limitează drastic sprijinul pe care guvernul îl poate oferi companiilor și cetățenilor.

## Efect de domino global

Dincolo de Europa, vulnerabilitățile sunt poate chiar mai mari. Japonia, de pildă, importă aproximativ 95% din petrolul său din Orientul Mijlociu. Stai puțin, cum vine asta? Ei bine, aproape 90% din acest import important trece fix prin Strâmtoarea Ormuz, epicentrul blocadei. Pe fondul deprecierii monedei locale, prețurile alimentelor au explodat deja.

Nici marile state în curs de dezvoltare nu sunt ferite. India importă circa 90% din necesarul de țiței, iar jumătate din acesta tranzitează aceeași strâmtoare. Previziunile de creștere economică au fost deja revizuite în jos, în timp ce rupia a atins minime istorice. Turcia, vecină cu Iranul, se pregătește pentru un potențial aflux de refugiați, în timp ce banca centrală a cheltuit deja 23 de miliarde de dolari din rezerve pentru a susține lira.

Chiar și statele din Golful Persic, precum Kuweit, Qatar și Bahrain, ar putea avea dificultăți majore în a-și exporta petrolul și gazele dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă.

## State la limita supraviețuirii

Pentru unele țări, situația este de-a dreptul critică, având în vedere că abia au supraviețuit unor crize economice recente. V-ați gândit vreodată cum ar fi ca instituțiile guvernamentale să fie închise pentru a economisi combustibil? Asta se întâmplă în Sri Lanka, unde s-a implementat și un sistem de raționalizare.

În Pakistan, care acum doi ani era la un pas de colaps, limitele de combustibil pentru agenții guvernamentale au fost reduse la jumătate. Mai mult, instalarea de aparate de aer condiționat noi este interzisă. În Egipt, veniturile din Canalul Suez și din turism (care însumau aproximativ 20 de miliarde de dolari anual) sunt în cădere liberă. Moneda s-a depreciat cu aproape 9% de la începutul războiului, o problemă uriașă pentru o țară cu datoria externă majoritar în dolari.

## Irak, paralizat de blocadă

Poate cea mai dramatică situație se înregistrează în Irak, care a declarat deja forță majoră din cauza blocării Strâmtorii Ormuz.

Cifrele sunt brutale. Producția companiei petroliere de stat Basra Oil Company s-a prăbușit de la 3,3 milioane la doar 900.000 de barili pe zi, cantitate destinată exclusiv rafinăriilor interne. Pentru Irak, această situație este catastrofală, în condițiile în care veniturile din petrol reprezintă peste 90% din bugetul național.

Pe acest fond, președintele american Trump a declarat că Statele Unite nu au nevoie de Strâmtoarea Ormuz, considerând că libera navigație în zonă este mai importantă pentru Europa, Japonia și China. Între timp, aproape 20 de țări, printre care și România, alături de Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Franța și Canada, au condamnat situația într-o declarație comună, solicitând Iranului o dezescaladare a conflictului.