UE, prietenul cel „scump” al Elveţiei

Politicienii elveţieni sunt de părere că Elveţia va trebui din nou în curând să plătească peste un miliard de franci ca fond de coeziune către Uniunea Europeană (UE). Deşi nu există încă o solicitare oficială din partea UE, în curând în Elveţia ar putea avea loc din nou dispute pe marginea solicitării de noi plăţi către statele noi membre din Est, notează ziarul elveţian Basler Zeitung.

Potrivit deputatului SVP (Partidul Popular elveţian) Hans Kaufmann, ‘în culise se discută deja despre o nouă donaţie sub formă de fond de coeziune către UE, în valoare de 1,6 miliarde franci elveţieni’. Alte ţări europene precum Norvegia şi Liechtenstein, care, ca şi Elveţia, nu sunt membre ale UE, şi-au dat deja acordul pentru plata unei a doua tranşe de contribuţii de coeziune.

Biroul de integrare, care coordonează politica europeană a confederaţiei helvetice, nu a dorit nici să confirme dar nici să infirme afirmaţiile lui Kaufmann, purtătorul de cuvânt al biroului, Tilamn Renz, declarând doar că ‘nu există o solicitare oficială iar de aceea nu există nici discuţii oficiale’.
Preşedinta comisiei pentru politică externă din camera inferioară a parlamentului elveţian (Nationalrat), Christa Markwalder, porneşte de la ideea că subiectul ar putea ajunge curând pe masa discuţiilor.

Pentru Markwalder, membru în conducerea FDP (liberalii elveţieni), plata contribuţiei este justificată, dat fiind că Elveţia profită la fel ca şi toate statele europene de stabilizarea Europei. SVP însă va lupta se pare contra plăţii contribuţiei pentru coeziune, aşa cum a făcut-o în 2006. ‘Nu suntem membri ai UE şi de aceea nu suntem obligaţi la solidaritate’, considera deputatul SVP Luzi Stamm.

Nu este clară perioada de timp în care plata noii contribuţii urmează să fie făcută. Ziarul NZZ am Sonntag (Neue Zuercher Zeitung, ediţia de duminică), vorbea despre o perioadă de cinci ani, începând din 2012. Virarea sumei de un miliard de franci elveţieni, decisă prin referendum în 2006, durează oricum până în 2017. Şi mai mult decât până în 2017 ar urma să dureze plata celor 257 de milioane de franci aprobaţi pentru România şi Bulgaria.

În favoarea unei solicitări de bani din partea UE în perioada imediat următoare vorbesc şi declaraţiile ambasadorului UE pentru Elveţia şi Liechtenstein, Michael Reiterer, acordate ziarului Sonntag. Reiterer declara în mod foarte clar că ‘Elveţia nu poate fi mai bine plasată decât membrii UE’, el respingând totodată o ‘aderare light la UE’, fără euro, aşa cum o descria săptămâna trecută cercul liberal de experţi Avenir Suisse.

O variantă light a Spaţiului Economic European (EEA), aşa cum este preconizată de către ministrul elveţian al economiei, Doris Leuthard, este considerată de ambasadorul UE şi ea drept iluzorie: ‘Un EEA a la carte nu există’, spunea el. În schimb, pentru Reiterer este imaginabilă o aderare la întregul EEA. ‘Luăm în considerare în principiu tot ceea ce merge în direcţia cea bună’, conchidea acesta.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata