UE pune la punct planurile pentru monitorizarea datoriei

Aşa numita Task Force pentru guvernanţă economică, un grup de lucru constituit în vederea îmbunătăţirii coordonării economice în zona euro şi a evitării crizelor în stil grecesc a declarat că guvernele UE cu datorii mari s-ar putea confrunta cu o presiune mai mare pentru a-şi reduce deficitele bugetare, relatează cotidianul american Wall Street Journal (WSJ).

Propunerea venită din partea unei echipe alcătuită din miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană şi reprezentanţii Băncii Centrale Europene (BCE), sub coordonarea preşedintelui Consiliului European Herman Van Rompuy, se va concentra mai mult pe datoriile mari, acestora urmând să li se acorde o atenţie mai mare ca semnale de alarmă decât în trecut.

Mai multe ţări, printre care Italia, Belgia şi Grecia au intrat în zona euro cu niveluri ale datoriei care depăşeau plafonul datoriei publice de 60% din PIB. Or, în loc să se vegheze mai degrabă la implementarea acestei ţinte, o mai mare atenţie a fost acordată în trecut menţinerii deficitului bugetar anual sub 3%, deşi nu au existat niciodată sancţiuni împotriva guvernelor, inclusiv a celui din Franţa sau Germania, pentru că au încălcat această limită.

După finalizarea celei de-a treia întâlniri, Task force pentru guvernanţă economică a declarat într-un comunicat că noile proceduri ar urma să se aplice începând cu anul viitor, însă ele ar trebui să fie adoptate oficial de către guvernele din UE pentru a avea efect.
Comunicatul stabileşte o dată de început – 2011 – pentru aşa numitul semestru european – o propunere din partea Comisiei Europene (CE) în cadrul căreia guvernele statelor membre ar face schimb de informaţii cu privire la ‘programele lor de stabilitate şi de convergenţă’.

Ideea merge în direcţia de a permite fie statelor partenere fie unui organism central de evaluare să amendeze bugetele considerate ca destabilizatoare pentru UE înainte ca acestea să fie adoptate de către parlamentele naţionale. Cu toate acestea, ideea nu se încadrează în sugestiile Băncii Centrale Europene, care doreşte puteri de prevenire cu mult mai mari pentru organismul de monitorizare centrală.

Alte propuneri din partea CE au prevăzut o anulare a subvenţiilor agricole, de pescuit şi a altor granturi pentru un stat din zona euro care nu a reuşit să ţină seama de avertismentele legate de menţinerea unei limite a deficitul bugetar. Propunerile privind Task Force par să meargă toate în aceeaşi direcţie, deşi comunicatul său nu a specificat şi ce sancţiuni vor fi introduse.

Una dintre posibilele sancţiuni nefinanciare prevede înpiedicarea unei ţări care nu ţine cont de avertismente să îşi exercite dreptul de vot în cadrul instituţiilor europene. Unii oficiali sunt însă de părere că o asemenea măsură ar implica o schimbare în tratatele UE, o procedură de lungă durată, în privinţa căreia nu există nicio garanţie că toate cele 27 de naţiuni ale UE ar fi de acord să o ratifice.

La rândul său, preşedinţia a precizat că ‘un consens larg’ a existat în favoarea creării unui mecanism de monitorizare a competitivităţii statelor membre. Preşedinţia a citat în acest sens un proces de monitorizare în trei etape, incluzând un mecanism de alertă bazat pe modul în care ţările îndeplinesc un set încă nespecificat de indicatori-cheie; dacă acest mecanism declanşează semne de avertizare, se va face o evaluare mai aprofundată a situaţiei. În cele din urmă, comunicatul Task Force menţiona posibilitatea de a face recomandări în cadrul unei ‘proceduri de dezechilibru excesiv’.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata