UE sare în ajutorul producătorilor de vinuri moldoveneşti, afectaţi de embargoul impus de Rusia

Accesul vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusă a fost blocat: Serviciul Sanitar rus Rospotrebnadzor a descoperit în aceste vinuri cantităţi de dibutilftalat şi a stopat o nouă tranşă de producţie, circa 1 milion de litri. Pentru Chişinău aceasta înseamnă probleme serioase cu exportul.

A-i scoate din impas pe producătorii moldoveni de vinuri a promis Uniunea Europeană (UE): din septembrie se aşteaptă majorarea de două ori a cotelor privind exportul de vinuri moldoveneşti în ţările UE, notează, joi, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.
Însă, după cum a declarat pentru ziarul menţionat Ludmila Netreba, unul dintre experţii în vinuri ai Republicii Moldova, ‘oricât de mult ar majora UE cotele de import pentru vinurile moldoveneşti, ea nu va reuşi să acopere livrările care erau destinate Rusiei’.

Potrivit specialiştilor ruşi, dibutiltalatul putea ajunge în vinurile moldoveneşti în urma stropirii viţei de vie contra dăunătorilor sau în cazul în care culturile de vie se aflau în apropierea unui poligon sau a unor depozite, deoarece această substanţă de regăseşte şi în praful de puşcă. Mai există o versiune: substanţa nocivă putea să ajungă în vin prin vasele în care a fost depozitat, în cazul în care acestea ar fi fost din plastic.

Însă, vinurile moldoveneşti nu sunt păstrate în cisterne de plastic: chiar şi ţăranii, care îşi fabrică vinul pentru consum propriu, îl păstrează în butoaie din lemn, asigură Netreba. Spre deosebire de Franţa sau Spania, unde în interiorul ţării se consumă circa 60% şi se exportă doar 40% din vinurile locale, în Republica Moldova este exact invers: doar 40% reprezintă consum intern.

Celelalte 60% se exportă: jumătate în Rusia, restul în Belarus, Ucraina, Kazahstan şi UE, precizează Ludmila Netreba pentru ziarul rus. Experta este de părere că fiecare ţară are dreptul, atunci când cumpără ceva, să formuleze pretenţii proprii faţă de producţia importată: astfel procedează, de exemplu, Germania, care se ghidează nu doar după regulamentul UE, ci şi după propriul său regulament, unul mai aspru.

Acelaşi lucru este valabil şi în cazul Rusiei, care are propriile pretenţii faţă de vinurile importate, dar, subliniază Netreba, pe această listă nu figurează şi dibutilftalatul. ‘Desigur, dacă vrei cu tot dinadinsul să găseşti ceva, vei găsi. Şi Chişinăul ar putea descoperi, de exemplu, cantităţi de taliu în vodca rusească ce se vinde în republică’, a atenţionat Netreba.

Faptul că noile sancţiuni impuse de Rusia la adresa vinurilor moldoveneşti nu sunt altceva decât o reacţie a Moscovei la ultimele decizii ale puterii de la Chişinău nu este pus la îndoială de politologul moldovean Arcadie Barbăroşie.
Acesta a amintit cotidianului rus de faptul că atenţionările şefului Rospotrebnadzor, Ghennadi Onişenko, cu privire la posibilitatea impunerii unei embargo total asupra producţiei alcoolice moldoveneşti au survenit imediat după ce preşedintele interimar al republicii, Mihai Ghimpu, semnase decretul privind instituirea unei zile a ocupaţiei sovietice, în care introdusese şi cererea privind retragerea trupelor ruseşti din Transnistria.

Chiar dacă Onişenko vorbise atunci despre calitatea vinurilor moldoveneşti, toţi conştientizau că este vorba despre o reacţie la acţiunile lui Ghimpu. Acesta, însă, nu şi-a schimbat poziţia, iar Rospotrebnadzor a venit cu un nou argument: dibutriltalatul.
De data aceasta, noul argument nu este adresat lui Ghimpu – care timp de 20 de ani nu şi-a ascuns convingerile privind necesitatea îndepărtării de Moscova şi a unirii Republicii Moldova cu România – ci mai degrabă cetăţenilor moldoveni, care în această toamnă urmează să aleagă preşedintele şi parlamentul ţării. Esenţa mesajului este următoarea: gândiţi-vă bine pe cine votaţi!

Unul dintre deputaţii moldoveni a subliniat pentru ziarul rus că declaraţiile lui Onişenko au coincis cu vizita la Chişinău a ministrului-adjunct al afacerilor externe al Rusiei, Grigori Karasin. ‘Cred că el a venit să vadă care este atmosfera în republică, să tatoneze terenul pe lângă liderii de partid. Moscova nu s-a decis încă pe cine să mizeze în alegeri.
Este, însă, clar că Moscova nu va sprijini actuala putere reprezentată de Ghimpu, care îşi etalează deschis loialitatea faţă de acei lideri din CSI care s-au certat cu Moscova: Lukaşenko şi Saakaşvili’, afirmă deputatul rus, citat de ziarul moscovit în condiţii de anonimat.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata