Bulgaria, sub presiunea Uniunii Europene, trebuie să dezvolte un depozit pentru deșeuri nucleare
În cadrul unei prezentări recente în Comisia pentru industrie, cercetări și energie a Parlamentului European, Harms a discutat despre suma de 300 milioane euro destinată sprijinirii Bulgariei în procesul de dezafectare anticipată a unităților 1-4 ale centralei din motive legate de siguranță. Ea a subliniat importanța utilizării unei părți din aceste fonduri – aproximativ 120 milioane euro – pentru construirea unui depozit adecvat pentru stocarea materialelor radioactive.
În prezent, Bulgaria exportă combustibilul uzat către Rusia, ceea ce contribuie la o dependență energetică crescută față de Moscova. Rebecca Harms a afirmat că este inacceptabil ca o națiune care aspiră la dezvoltarea energiei nucleare să nu dispună de o strategie clar definită privind gestionarea reziduurilor sale radioactive. De asemenea, ea consideră că guvernul bulgar ar trebui să comunice transparent cetățenilor planurile sale referitoare la stocarea combustibilului utilizat.
Harms și-a exprimat îngrijorările cu privire la strategia nucleară actuală a Bulgariei și dependența sa tot mai mare față de Rusia. A menționat intențiile Sofiei privind construcția unei noi centrale electrice în Belene împreună cu compania rusă Atomstroiexport – parte integrantă din grupul Gazprom. „Este o contradicție flagrantă să susții că vrei să reduci dependența energetică față de Rusia și simultan să semnezi contracte pe termen lung cu Gazprom”, a declarat ea.
Președintele bulgar Gheorghi Pârvanov s-a opus ferm afirmațiilor lui Harms într-o vizită recent efectuată la Bruxelles: „Nu sunt deloc de acord; avem deja un mecanism stabilit pentru transportul și stocarea combustibilului nuclear uzitat”, a spus el când i s-a solicitat opinia despre necesitatea construirii unui depozit specializat.
Vladimir Urucev, europarlamentar al partidului GERB aflat la putere în Bulgaria, recunoaște că țara nu dispune actualmente condiții adecvate pentru gestionarea acestor tipuri de reziduuri nucleare; totuși el adaugă că realizarea unui astfelde proiect nu se aflăm pe agenda imediată naționala. Planurile autorităților bulgare includ utilizarea celor 120 milioane euro destinate eficienței energetice și dezvoltării surselor regenerabile iar restul fondurilor vor fi alocate dezafectării reactoarelor nefuncționale.
Urucev intenționează să convinga echipa lui Harms asupra abordării lor iar el avertizează asupra riscurilor ca blocajele impuse asupra acestor fonduri europene către Bulgaria ar putea duce la cereri reîntoarcerii celor patru reactoare suspendate temporar.
Ziarul Sega informează că opt state europene inclusiv România negociazǎ soluții durabile privind îngroparea definitivǎa deseurile radioactive provenite din exploatarea reactorlor nucleari.
Publicația britanicǎ menționeazǎ surse europene care sugereazǎ cǎ un posibil depozit subteran ar putea fi amplasat undeva în sud-estul Europei; însă oficialitățile românești și bulgare au respins categoric ideea construirii unui astfelde centru pe teritoriile lor.