Protestele studențești din Europa: O reacție la reforma Bologna și presiunea academică
În centrul mișcărilor de protest care au loc în universitățile europene, în special în Germania, Austria, Italia și Elveția, se află controversata reformă Bologna și intensificarea ritmului studiilor universitare. Cerințele studenților sunt similare: reducerea normelor de studiu, libertatea de a alege cursuri variate, extinderea timpului alocat pentru finalizarea studiilor, revizuirea diplomelor de licență care par să fie prea orientate spre piața muncii, diminuarea numărului de examene și eliminarea taxelor universitare. De asemenea, aceștia solicită creșterea finanțării publice pentru educație și sporirea numărului cadrelor didactice.
În Italia, pe 17 noiembrie au avut loc manifestații ale studenților care au fost reprimate cu severitate de forțele de ordine din Milano. Aceste proteste vizează în principal reforma sistemului educațional adoptată recent de parlamentul italian, ce va conduce la reduceri bugetare semnificative. În Austria și Germania, mișcările contestatare s-au concentrat asupra condițiilor impuse prin Procesul Bologna.
La sfârșitul lunii octombrie a acestui an, protestele au început la Viena înainte de a se extinde către orașe precum Graz sau Klagenfurt și ulterior Salzburg. Studenții austrieci împreună cu cadrele didactice cer un sistem educațional accesibil tuturor fără costuri financiare. În Germania însăși s-a observat o intensificare a acestor acțiuni după prima „grevă a educației” din iunie; amfiteatrele au fost ocupate iar sit-in-urile s-au desfășurat la Universitatea Humboldt din Berlin și Freie Universität.
„Parinți bogați pentru toți”, „Bine ați venit în fabrica educativă”, „Educația nu este o marfă”: acestea sunt doar câteva dintre sloganurile scandate pe străzile Berlinului sau Frankfurt-ului. Studenții criticau un curriculum universitar perceput ca fiind excesiv orientat spre nevoile economice actuale. Într-o societate unde este comun ca tinerii să frecventeze cursurile până la 28 sau 29 ani – adesea având întreruperi pentru joburi temporare – structura ciclică impusă prin modelul licență-master-doctorat nu este bine primită.
Deși protestele din Germania rămân relativ minoritare datorită divizării opiniei printre studenți – unii dorind să profite rapid de oportunitățile pieței muncii într-un sistem mai organizat – alții considerând că aglomerarea materiilor le limitează opțiunile academice personale. Un student al Freie Universität subliniază: „Vrem să ne pregătit pentru viața noastră personală nu doar pentru economie”, exprimându-și temerile că diploma obținută ar putea fi insuficient valoroasă pe piața muncii.
Criticile se îndreaptă şi către accesibilitatea limitată la programele masterale rezervate celor cu cele mai bune rezultate academice; sindicatele studențești susțin că autoritățile locale caută economisiri prin promovarea diplomei tip bachelor (sase sau opt semestre) ca principal certificat academic.
Studenții promit o săptămână intensificată de acțiuni începând cu 30 noiembrie; deja au obținut un prim succes: ministrul cercetării științifice din Saxonia Inferioară Lutz Stratmann s-a angajat să reformeze diploma de licențã astfel încât aceasta să ofere mai mult spaţiu pentru mobilitate şi flexibilitate în alegerea disciplinelor precum şi o densitate redusǎ a examenelor.
