Val de proteste în universităţi împotriva „Procesului Bologna”

În centrul miscarilor de protest, in special in universitatile europene din Germania, Austria si Italia, dar si din Elvetia, se afla reforma “Bologna” si ritmul accelerat al studiilor.

Revendicarile sunt aproape aceleasi: o norma redusa de studii si libertatea de a face mai multe alegeri; marirea timpului avut la dispozitie pentru un ciclu de studii; modificarea diplomelor de studii de trei ani mult prea orientate spre nevoile economiei; reducerea numarului de examene; suprimarea taxelor universitare; majorarea finantarii publice si cresterea numarului de profesori, scrie ziarul Le Temps.

În Italia, manifestatiile studentilor, reprimate sever marti, 17 noiembrie, in special de catre politia din Milano, sunt indreptate mai ales impotriva reformei sistemului educational, adoptata la sfârsitul lui octombrie de parlament, care se va materializa indeosebi in importante reduceri bugetare. În Austria si in Germania, miscarea de protest s-a concentrat marti in special asupra conditiilor de studiu care decurg din “Procesul Bologna”.

La sfârsitul lui octombrie, miscarea de protest, care a dus la ocuparea spatiilor de studiu, a debutat la Viena si s-a extins la Graz si Klagenfurt si apoi la Salzburg. Studentii si profesorii austrieci cer dreptul la un invatamânt de calitate, gratuit pentru toti. În Germania, dupa o prima “greva a educatiei” in iunie, miscarea de protest s-a amplificat la inceputul lui noiembrie, prin ocuparea amfiteatrelor, prin actiuni de sit-in, greve partiale la cursuri, in special la Universitatea Humboldt din Berlin si la Freie Universität.

Citeste si:  Şcolile bilingve din Berlin, un model

“Parinti bogati pentru toti”; “Bine ati venit in fabrica educativa”; “Formarea nu este un bun comerciaľ: scandau studentii marti pe strazile din Berlin, Frankfurt, Munchen sau Düsseldorf, denuntând un plan de studii universitare mult prea axat pe nevoile economiei. Într-o tara in care este un lucru obisnuit sa frecventezi cursurile universitare pâna la 28 sau 29 de ani, cu intreruperi pentru mici joburi destinate platirii studiilor, impartirea pe cicluri a cursurilor si accelerarea ritmului impuse de modelul licenta-master-doctorat nu sunt bine primite.

Protestul din Germania ramâne in mare masura minoritar, studentii fiind divizati. Unii vor sa profite de reforma ca sa intre cât mai rapid de piata muncii si se simt bine intr-un sistem mai structurat. Altii cons idera ca “ingramadirea de materii”, obligatia de a acumula note la fiecare seminar, marirea numarului de cursuri le reduc libertatea de alegere. “Vrem sa studiem pentru viata noastra, nu pentru economie”, afirma un student de la Freie Universität, care se teme ca licenta (bachelor) nu va fi o diploma suficienta pentru a scapa de somaj.

Citeste si:  Animalele mari, mai "pricepute" să elimine virusurile cauzatoare de cancer din ADN-ul lor

Criticile vizeaza si accesul foarte limitat la masterat, rezervat celor mai bine notati. Sindicatele studentilor afirma ca autoritatile landurilor vor sa faca economii prin favorizarea diplomei tip “bachelor” (sase sau opt semestre) ca principala diploma de absolvire.
Studentii, care au promis o saptamâna dura de actiune incepând cu 30 noiembrie, au obtinut deja un prim succes. În Saxonia Inferioara, ministrul cercetarii stiintifice din land, Lutz Stratmann, a promis reforma diplomei de licenta pentru a introduce in programa mai multa mobilitate, flexibilitate in alegerea materiilor si o densitate mult mai redusa a examenelor.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner