În Republica Moldova se desfăşoară deja campania electorală, chiar dacă în ţară nu există încă o lege privind alegerea şefului de stat prin vot popular. O asemenea lege ar putea apărea în septembrie, după desfăşurarea unui referendum în acest sens.
Totuşi, toţi conştientizează că poporul va vota pentru dreptul de a-şi alege el însuşi preşedintele, nu prin intermediul parlamentului. Experţi de la Chişinău sunt convinşi că aceste alegeri ar putea întoarce Republica Moldova la 180 de grade şi tocmai despre acest lucru pare să fi vorbit, marţea acesta, şeful Administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Narâşkin, şi fostul preşedinte moldovean Vladimir Voronin, lider al Partidului Comuniştilor, notează, joi, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.
Voronin nu a sosit la Moscova în mod întâmplător, după cum nu din întâmplare a ales pentru vizită această perioadă: miercuri, 11 august, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova a emis noi pretenţii faţă de MAE rus. De data aceasta, Chişinăul s-a arătat indignat de comentariul Departamentului pentru informaţii şi presă din cadrul MAE rus referitor la decizia conducerii Republicii Moldova de a-i decora pe membrii ‘grupului Ilaşcu’.
Decorarea a avut loc în urmă cu o săptămână, MAE rus a făcut atunci un comentariu negativ pe marginea acestei acţiuni, la care a replicat acum MAE de la Chişinău. Replica se rezumă la următoarele: Moscova are o viziune tendenţioasă asupra evenimentelor dramatice din 1992. Presa de la Chişinău a reacţionat la unison la ‘schimbul de note’ dintre cele două ministere: între Rusia şi Republica Moldova a început un război diplomatic.
Experţii moldoveni afirmă că declaraţia MAE al Republicii Moldova nu doar va înrăutăţi şi mai mult relaţiile dintre Chişinău şi Moscova, ci va şi reduce şansele premierului Vlad Filat în alegerile prezidenţiale. Până acum, Filat nu a iniţiat atacuri la adresa Moscovei, după cum a făcut, de exemplu, preşedintele interimar al republicii, Mihai Ghimpu.
Astfel, după cum subliniază directorul Centrului analitic ‘Adept’, Igor Boţan, premierul Filat putea să spere dacă nu la sprijinul Moscovei, atunci cel puţin la lipsa unei opoziţii din partea ei. Însă, declaraţia MAE de la Chişinău a schimbat totul: premierul este responsabil pentru ceea ce face un minister aflat în subordinea sa, subliniază Nezavisimaia Gazeta.
Prin urmare, Voronin a sosit la Moscova la timpul potrivit şi, se pare, a fost ascultat. Potrivit lui Voronin, nu există dubii că Partidul Comuniştilor va obţine cele mai multe voturi în alegerile viitoare; electoratul comunist este unul prorus, în timp ce liberalii lui Ghimpu şi liberal-democraţii lui Filat – sunt cetăţeni cu viziuni proromâne. Între aceste două părţi ale Republicii Moldova se duce acum lupta, iar politicienii, între care şi Voronin, încearcă să profite de pe urma atitudinii alegătorilor, notează cotidianul moscovit.
În opinia directorului Institutului pentru politici sociale de la Chişinău, Arcadie Barbăroşie, în cadrul întrevederii dintre Narâşkin şi Voronin putea fi precizat numele persoanei pe care comuniştii intenţionează să o înainteze drept candidat în alegerile prezidenţiale.
În condiţiile în care, conform unei recente decizii a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, Voronin nu mai poate candida pentru un al treilea mandat, Barbăroşie nu exclude că Partidul Comuniştilor va dori să-l înainteze drept candidat pe liderul Partidului Democrat (PD), Marian Lupu.
Surse de informaţie ale ziarului rus în cadrul PD au confirmat că Lupu a purtat negocieri cu comuniştii, dar că rezultatele nu sunt cunoscute. De altfel, potrivit Nezavisimaia Gazeta, comuniştii poartă în prezent negocieri cu toate partidele, mai puţin cu cel Liberal al lui Mihai Ghimpu, care nu va accepta un compromis cu ‘duşmanuľ.
Barbăroşie consideră că revenirea lui Lupu în mediul pe care el îl părăsise relativ recent ar putea deveni principala intrigă a viitoarei campanii electorale.
Expertul Igor Boţan nu este, însă, de acord cu această opinie. Boţan consideră că, în virtutea caracterului său, Voronin nu va accepta o înţelegere cu Lupu, care l-a trădat.
Mai degrabă, comuniştii o vor înainta la prezidenţiale pe Zinaida Grecianîi. Însă, atunci când va veni turul doi – care va veni neapărat – şi dacă Lupu se va confrunta în acest tur cu Filat, atunci Voronin ar putea să-şi îndemne electoratul să-l voteze pe Lupu, pentru ca preşedinte al Republicii Moldova să nu devină ‘un român’.
În opinia lui Boţan, în afară de Lupu şi Filat mai există un pretendent notabil la postul de preşedinte: fostul ministru al Apărării, Valeriu Pasat. ‘Pasat este sprijinit de Mitropolia Moldovei, el are în spate o structură puternică şi se bucură de o mare influenţă în republică’, explică Boţan.
Săptămâna aceasta, mitropolitul Vladimir a declarat că Mitropolia Moldovei intenţionează să-l sprijine deschis în alegeri pe Valeriu Pasat, în speranţa că, odată devenit preşedinte, acesta va introduce în şcoli o nouă materie obligatorie: orele de ortodoxie.
Unul dintre liderii Partidului Popular-Republican, Nicolae Andronic, se îndoieşte de faptul că negocierile dintre Voronin şi Narâşkin vor da rezultate. ‘Moscova a dat mereu cu oiştea în gard atunci când a ales pe cine să sprijine în alegerile din Republica Moldova’, declară Andronic.
Unii politicieni moldoveni vorbesc chiar despre un ‘complot al oligarhilor’, cum sunt consideraţi Anatol Stati (a făcut o avere de un miliard de dolari din petrolul din Kazahstan şi Africa), Vladimir Plahotniuk (petrol, sectorul financiar), fostul premier Ion Sturza (business în România), fiul fostului preşedinte moldovean Petru Lucinschi, Kirill, şi fostul vicepreşedinte al Lukoil, Nicolae Ciornîi.
Presa de la Chişinău a scris că Stati a finanţat partidele de orientare liberală şi că Mihai Ghimpu este ‘creaţia’ lui. În acelaşi timp, se spune că Plahotniuk i-a finanţat pe comunişti şi, după cum afirmă Boţan, pe democraţi, Marian Lupu fiind candidatul lui.
Fostul consilier prezidenţial Sergiu Mocanu a făcut publică o schemă cu ajutorul căreia Plahotniuk ar controla instituţiile de stat şi inclusiv Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), aflată în prezent la guvernare.
În această schemă figurează Marian Lupu, progurorul general Valeriu Zubco, şeful Centrului pentru luptă împotriva corupţiei, Viorel Chetraru, şi alţi înalţi funcţionari. ‘Astăzi, Plahotniuk este cel care ţine sub control puterea politică a ţării’, consideră Mocanu. La rândul său, Lupu a declarat pe un post de televiziune că Mocanu a fost cumpărat.
Potrivit lui Igor Boţan, viitoarea cursă prezidenţială din Republica Moldova promite să fie una extrem de dură, iar în timpul ei vor fi dezvăluite o mulţime de materiale compromiţătoare.