Zile naţionale ale statelor lumii: Republica Elenă

Peisajul Greciei este format din lanţuri muntoase, insule paradisiace, crânguri de măslini de smarald şi plaje cu nisip auriu ce contrastează cu albastrul Marii Egee. Satele pitoreşti izolate, insulele cu miros de iasomie şi măreâia ruinelor oferă o diversitate ce satisface şi cel mai pretenţios turist. Fiind locul în care s-a născut dramaturgia, democraţia şi filosofia, Grecia deţine o bogăţie inestimabilă de situri istorice. Cel mai impresionant este Acropola din Atena.

Alte situri arheologice includ Oracolul din Delphi, Templul lui Apolo, reconstrucţia palatului minoic în Knosos, oraşul împietrit Akrotiri din Santorini, Olimpul, mormântul lui Agamemnon din Micene. Insulele greceşti sunt în mod tradiţional binevenite pentru cei ce adoră soarele şi litoralul. La Marea Egee, nisipul negru din Santorini absoarbe toată căldura soarelui şi o menţine până mult după apusul soarelui. Insula Itaca este un paradis pentru drumeţii. Aici există Grota Nimfelor, ascunzătoarea lui Odiseu.

Un turist care intră într-un restaurant grecesc (tavernă) şi va deschide un meniu, prima dată va remarca aperitivele. Unele dintre cele mai populare aperitive sunt tsatsiki (iaurt, usturoi şi castraveţi), Taramosalata (caviar roşu cu vinete prăjite), Horta (păpădii sau ridichi fierte) şi crochete din brânză. Printre felurile principale se numără musacaua, roşiile umplute, Dolmades (foi de varză umplute), soutzoukakia (chifteluţe în sos roşu), multe feluri din carne de pui, viţel şi miel. Însă, cele mai multe sunt felurile din peşte, cel mai bine acompaniate de vinul Retsina. Deserturile includ iaurt cu miere, cremă de caramel şi baclava.

Grecia şi insulele sale sunt un teritoriu cu o istorie deosebit de bogată şi îndelungată. Excavaţiile arheologice au arătat că primele aşezări datează din Paleolitic, 11.000-3.000 î.Hr. În timpul secolului II î.Hr. Grecia a dat naştere civilizaţiilor Minoică (2.600-1.500 î.Hr.), Miceniană (1.500-1.150 î.Hr.) şi Cicladă în insulele greceşti din centrul Mării Egee. Perioada clasică a istoriei Greciei (secolele VI-IV î.Hr.) este şi epoca de aur a ţării, faimoasă peste tot în lume.

În această perioadă au trăit cei mai mari filosofi şi matematicieni. Urmează o succesiune de invazii şi dominaţii: macedonenii au format un imperiu puternic, fiind urmaţi de romani şi de Imperiul Bizantin, care s-a terminat cu invazia turcilor. Dominaţia otomană a durat 400 de ani. Regatul grec a fost creat în 1833, în urma Războiului de Independenţă. În 1967 armata a preluat puterea în urma unei lovituri de stat, în 1973 fiind abolită monarhia. În urma prăbuşirii dictaturii militare în 1974, Grecia a devenit, prin referendum, republică democratică.

Stabilite la 20 februarie 1880, la nivel de legaţie, relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Elenă au fost ridicate la nivel de ambasadă la 1 ianuarie 1939. În contextul celui de-aDoilea Război Mondial, relaţiile diplomatice dintre România şi Grecia au fost întrerupte, fiind restabilite, la nivel de ambasadă, la 25 august 1956. Vizita la Bucureşti, din 19 ianuarie 1990, a ministrului elen al Afacerilor Externe, Antonis Samaras, a fost prima vizită oficială a unui demnitar străin în România imediat după evenimentele din decembrie 1989. Tratatul de prietenie, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Elenă a fost semnat, la 28 noiembrie 1991, cu ocazia vizitei primului-ministru grec, Constantin Mitsotakis, la Bucureşti. Schimbul instrumentelor de ratificare s-a desfăşurat la Atena, la 26 aprilie 1993, cu ocazia vizitei primului-ministru român, Nicolae Văcăroiu.

Preşedinţii Republicii Elene au efectuat vizite oficiale în România, după cum urmează: Constantinos Stephanopoulos, în perioadele 2-4 noiembrie 1995, 16-18 iunie 1999 şi 26-27 aprilie 2004; Karolos Papoulias, în zilele de 15 şi 16 februarie 2007 şi în 28 şi 29 iunie 2011. Preşedintele României, Ion Iliescu, s-a aflat la Atena, în perioadele 30-31 martie 1994, 21-23 noiembrie 2001, 28 februarie-1 martie 2003 şi 13-15 august 2004 (ocazie cu care a participat la deschiderea Jocurilor Olimpice). De asemenea, Emil Constantinescu a efectuat vizite oficiale în Grecia în perioada 22-24 mai 1997 şi la 1 septembrie 1999.

La 2 noiembrie 2005, preşedintele României, Traian Băsescu a participat la ceremonia de ratificare în Parlamentul elen a Tratatului de aderare a ţării noastre la Uniunea Europeană, precum şi la sesiunea de lucru a Trilateralei România-Bulgaria-Grecia, cea de-a patra reuniune la nivel înalt în acest format. În zilele de 27 şi 28 mai 2009, preşedintele Traian Băsescu a efectuat o vizită de stat în Republica Elenă, la invitaţia omologului său elen, Karolos Papoulias. Premierii eleni Constantin Mitsotakis şi Constantinos Simitis au efectuat vizite oficiale în ţara noastră, în zilele de 27 şi 28 noiembrie 1991, respectiv în perioada 20-21 martie 1997 şi la 5 februarie 2002.

La 7 februarie 2008, primul-ministru al Republicii Elene, Kostas Karamanlis, a efectuat o vizită la Bucureşti, unde a avut convorbiri cu omologul său român, Călin Popescu-Tăriceanu. Cu acest prilej, a fost semnat Acordul interguvernamental de cooperare în domeniul energiei, de către ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, şi de ministrul grec al dezvoltării, Christos Folias. În Grecia, au efectuat vizite oficiale, premierii români: Petre Roman, la 21 septembrie 1991, Nicolae Văcăroiu, în zilele de 26 şi 27 aprilie 1993, Radu Vasile, în perioada 19-20 octombrie 1999, Adrian Năstase, la 21 ianuarie 2003 şi 29 august 2004 (prilej cu care a participat la închiderea Jocurilor Olimpice de la Atena), şi Călin Popescu-Tăriceanu, în zilele de 5 şi 6 iulie 2005. La 18 martie 2014, premierul Victor Ponta a efectuat o vizită de lucru la Atena.  (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata