# Cum se protejează contul bancar de fraudele prin telefon și ce pași sunt necesari

> Vishingul a reprezentat 42% din incidentele raportate în primul semestru din 2026. Verificarea apelantului se face la numărul oficial al băncii.

Publicat: 18 octombrie 2026, 06:07 · Actualizat: 18 octombrie 2026, 06:15 · Autor: Cristina Preda · Categorie: [Finanţe personale](https://financiarul.ro/finante-personale/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/finante-personale/cum-se-protejeaza-contul-bancar-de-fraudele-prin-telefon-si-ce-pasi/ · Publicație: Financiarul

![Apel primit de la un număr necunoscut lângă un card bancar](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/10/fraude-prin-telefon-1024x683.jpg)

**Verificarea unui presupus reprezentant al băncii se face prin încheierea conversației și apelarea numărului oficial, găsit independent de mesajele sau indicațiile acestuia. Vocea auzită la telefon, inclusiv una familiară, poate fi reprodusă cu ajutorul inteligenței artificiale.**

Înșelătoriile telefonice, numite vishing, au constituit 42% din incidentele raportate în prima jumătate a anului 2026, conform statisticii Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Prin comparație, phishingul, care folosește inclusiv linkuri către pagini false pentru obținerea datelor, a reprezentat 14%, iar smishingul, frauda transmisă prin mesaje SMS, 13%.

## Solicitarea primită contează mai mult decât vocea apelantului

Mihai Rotariu, manager al Direcției Comunicare, Marketing și Media din DNSC, a explicat mecanismul tentativelor de fraudă într-o declarație despre evenimentul de specialitate, inclusă în comunicatul instituției: „Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. În același timp, aceștia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicații malițioase. În continuare, noi ca utilizatori trebuie să fim atenți la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare tentativă de fraudă - emoția, urgența, urmată de solicitarea de date. Inițiative precum cea de astăzi, în care, DNSC, ING, Poliția Română, societatea civilă și presa din România discută împreună despre cele mai recente scenarii și povești folosite în tentativele de fraudă, sunt esențiale - prevenția rămâne la fel de importantă ca reacția în fața atacurilor cibernetice”

O bancă nu solicită comunicarea parolei sau a codului primit prin SMS și nici instalarea unui program care permite accesul de la distanță. Asemenea cereri, venite de la cineva care pretinde că reprezintă banca, sunt semnale de alarmă.

În cazul ofertelor de investiții, suspiciunea trebuie să apară când este promis un câștig sigur, un câștig procentual fix în fiecare lună sau când se spune că locurile sunt limitate. Presiunea de a lua imediat o decizie este un alt indiciu al fraudei.

Autenticitatea unei oferte nu se stabilește după apariția unei persoane cunoscute într-o reclamă. Instituțiile publice folosesc propriile pagini oficiale și conturi verificate pentru comunicare, iar o reclamă sponsorizată nu este un canal oficial al unei bănci. Instituțiile statului nu recomandă platforme de investiții.

## O voce familiară poate fi falsificată

Un deepfake este o înregistrare audio sau video creată ori modificată cu inteligență artificială pentru a reproduce vocea, fața sau expresiile unei persoane. În fraudele financiare, tehnologia poate susține reclame în care o persoană cunoscută pare să recomande investiții, dar și conversații în care apelantul pretinde că este angajat bancar, coleg sau rudă.

O altă utilizare este prezentarea unui chip artificial în procedura de verificare a identității pentru deschiderea unui cont online. Falsificarea poate avea loc și în timpul unui apel video, nu doar într-o înregistrare pregătită anterior.

Potrivit Libertatea, într-o conversație video, nepotrivirea dintre mișcarea buzelor și sunet, mai ales la consoane, poate indica o manipulare. Alte indicii sunt clipitul nefiresc de rar ori mecanic și conturul instabil al feței la mișcări bruște, în special în jurul urechilor, ochelarilor sau părului.

O voce lipsită de variații, respirații și ezitări naturale, precum și lumina diferită de pe chip față de fundal pot ridica suspiciuni. Aceste observații nu sunt însă suficiente pentru verificare: identitatea trebuie controlată printr-un canal independent.

## Accesul la cont și la dispozitiv se protejează separat

Recomandările DNSC vizează atât datele bancare, cât și telefonul sau computerul folosit pentru operațiuni:

- Linkurile și fișierele atașate primite de la expeditori necunoscuți nu se deschid.
- Nu se instalează programe cerute de persoane care pretind că sunt agenți de investiții, dacă acestea le permit să controleze dispozitivul.
- Pentru asistență la efectuarea unei operațiuni se contactează banca.
- Pagina folosită pentru operațiuni trebuie verificată pentru a evita o copie care imită site-ul oficial.
- Conectarea la serviciul de internet banking nu se face prin linkuri sosite în mesaje SMS sau prin e-mail.
- Se evită și accesarea linkurilor promovate.

Pentru informații despre recunoașterea tentativelor, instituția recomandă propria pagină, secțiunea dedicată securității de pe site-ul ING Bank și platforma Siguranța Online.

La același eveniment a fost lansat primul studiu național privind fraudele financiare online care vizează persoanele de peste 50 de ani. Cercetarea arată că șase din zece participanți au întâlnit măcar o formă de fraudă cibernetică, în timp ce 37% au declarat că nu au trecut niciodată printr-o asemenea situație.

Respondenții cunoșteau, în medie, șapte dintre cele 13 metode analizate. Gradul de recunoaștere diferă în funcție de scenariul folosit:

- 66% auziseră de apeluri ori mesaje care imită comunicarea unei bănci sau instituții. Această metodă de folosire a unei identități false era cea mai cunoscută.
- 63% cunoșteau phishingul prin linkuri care conduc la pagini ce copiază platforme oficiale.
- 61% auziseră de oferte cu prețuri nerealist de mici pentru bunuri ori servicii și de mesaje care cer parole, informații personale sau actualizarea contului.
- 57% cunoșteau solicitările de bani trimise prin WhatsApp, Facebook ori TikTok.
- 56% auziseră de investiții fictive și promisiuni financiare nerealiste.

În privința reacțiilor la tentative, 69% dintre participanți au declarat că au apelat la Poliție sau alte autorități. Blocarea expeditorului a fost menționată de 47%, verificarea informației înainte de a acționa de 36%, iar ignorarea mesajului de 19%.

Accesarea linkului primit a fost recunoscută de 11% dintre respondenți. O proporție similară a cerut băncii să verifice situația.

Separat de cercetarea privind persoanele de peste 50 de ani, comunicatul DNSC consemnează aproximativ 15.000 de dosare penale înregistrate în primul semestru din 2026 la structurile Poliției Române care investighează infracțiunile informatice și cele împotriva sistemelor informatice.

Direcția de Investigații Criminale din Poliția Română a indicat aproximativ 72.000 de dosare încă în lucru la sfârșitul lunii iunie 2026. Reperul de la 1 ianuarie 2026 era de 67.000 de dosare înregistrate.