# Falsele oferte de investiții au produs pagube de peste 73,6 milioane de lei și circa 8,5 milioane de euro în sesizările analizate de Poliție > Ofertele false de investiții au produs pagube de peste 73,6 mil. lei în sesizările analizate de Poliție. Publicat: 21 noiembrie 2026, 11:48 · Actualizat: 21 noiembrie 2026, 11:59 · Autor: Redactia Financiarul · Categorie: [Finanțe personale](https://financiarul.ro/finante-personale/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/finante-personale/falsele-oferte-de-investitii-au-produs-pagube-de-peste-73-6-milioane-de-lei-si-circa-8-5-milioane-de-euro-in-sesizarile-analizate-de-politie/ · Publicație: Financiarul ![apar oameni identificabili: Un bărbat în vârstă privește concentrat ecranul unui telefon mobil în timp ce îl butonează](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/11/falsele-oferte-de-investitii-au-produs-pagube-de-peste-73-6-1024x576.jpg) Falsele oferte de investiții au produs prejudicii de peste 73,6 milioane de lei și aproximativ 8,5 milioane de euro în sesizările analizate de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității al Poliției Române pentru primele nouă luni din 2026. Pentru oamenii atrași de promisiuni de câștig din acțiuni sau criptomonede, aceste sume reprezintă bani pierduți, nu profituri din investiții. Analiza acoperă 1 ianuarie-30 septembrie 2026 și cuprinde 1.624 de sesizări. În 1.346 de cazuri, plățile au fost făcute în lei, iar în alte 260, în euro. Sumele sunt prejudiciile raportate în aceste cazuri, nu valoarea tuturor fraudelor online din România; cele două monede nu pot fi adunate fără un curs de schimb. Într-o analiză pentru [primele șase luni din 2026](https://financiarul.ro/actualitate/fraudele-cu-investitii-au-produs-pierderi-reclamate-de-peste-58/), Poliția examinase 1.252 de sesizări. Aceasta consemna peste 58 de milioane de lei, peste 2 milioane de euro și aproape 6 milioane de dolari pierduți în 193 de cazuri cu plăți în dolari. Perioada de șase luni este inclusă în cea de nouă luni, astfel că prejudiciile din cele două analize nu se adună. ## Cum au cerut escrocii banii În 80,5% dintre cazurile analizate pentru primele nouă luni din 2026, victimelor li s-a cerut să trimită bani sub pretextul unei investiții. În 872 de sesizări, adică 53,7% din total, promisiunea privea acțiuni. Alte 385 de sesizări, sau 23,7%, aveau drept pretext criptomonede. O [avertizare a Poliției despre falsele investiții](https://ar.politiaromana.ro/files/news_files/prevenirea_fraudelor_online.pdf) descrie reclame care folosesc imaginea unor persoane cunoscute sau a unor bănci. După o primă plată, uneori de 200-250 de euro, falșii consilieri cer sume mai mari și promit câștiguri consistente. În unele cazuri, solicită și instalarea unei aplicații prin care pot controla de la distanță telefonul sau calculatorul victimei. Alte semne sunt apelurile nesolicitate repetate, oferta prezentată ca urgentă sau secretă și promisiunea recuperării rapide a banilor. Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează și asupra câștigului prezentat drept garantat și a paginilor care imită site-uri cunoscute, dar au adrese scrise diferit. ## Pensionarii au reprezentat cea mai mare parte a victimelor Din victimele identificate în analiza pentru ianuarie-septembrie 2026, 40,5% erau pensionari, iar 38,9% erau angajați. Aproape două treimi, 64,1%, aveau între 46 și 75 de ani. Cifrele descriu persoanele din sesizările studiate, nu riscul fiecărui pensionar sau angajat de a fi înșelat. Față de primele nouă luni din 2024, numărul angajaților victime a fost mai mic cu 59,4%, iar cel al pensionarilor, cu 48,4%. S-a schimbat și metoda întâlnită cel mai des: în perioada comparabilă din 2024, instalarea unor aplicații apărea în 66,05% dintre cazuri ca metodă principală de fraudare; în 2026 a predominat cererea de a trimite bani. ## Ce poate face persoana care a trimis bani Pentru o tranzacție neautorizată, [Poliția Română și Directoratul Național de Securitate Cibernetică indică următorii pași](https://politiaromana.ro/files/news_files/SFATURI_ESEN%C8%9AIALE_PENTRU_PREVENIREA_FRAUDELOR_ONLINE_DE_BLACK_FRIDAY.pdf): - Anunță imediat banca și cere verificarea operațiunilor și blocarea celor neautorizate. - Păstrează confirmările de plată, mesajele și capturile de ecran și sesizează Poliția la unitatea competentă. Site-ul Poliției are și secțiunea „Contact/Trimite o petiție online”. - Raportează incidentul la Directoratul Național de Securitate Cibernetică, la numărul 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro.