# Asigurarea datoriei României este mai scumpă decât a Ungariei, deși ratingul este identic

> România se finanțează la 7,4% în lei și 5,46% în valută. Sergiu Oprescu explică efectele riscului de țară asupra statului și companiilor.

Publicat: 22 octombrie 2026, 11:47 · Actualizat: 22 octombrie 2026, 11:47 · Autor: Roxana Cojocaru · Categorie: [Finanţe şi bănci](https://financiarul.ro/finante-si-banci/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/finante-si-banci/asigurarea-datoriei-romaniei-este-mai-scumpa-decat-a-ungariei-desi/ · Publicație: Financiarul

![Steagurile pentru Romania și Hungary](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/10/rating-romania-1024x683.jpg)

**Protecția financiară împotriva neplății datoriei României este mai scumpă decât cea pentru Ungaria, deși ambele țări au același rating, calificativul prin care agențiile evaluează riscul de credit. Diferența reiese din cifrele prezentate de Sergiu Oprescu, președintele European Mortgage Federation, joi, 22 octombrie 2026, la dezbaterea Oxygen Events desfășurată la Arenele BNR din București.**

Costul acestui risc se transmite, potrivit lui Oprescu, în dobânzile plătite de stat, în valoarea atribuită companiilor și în durata împrumuturilor pe care investitorii acceptă să le finanțeze. Păstrarea calificativului acordat de agenții nu înseamnă, astfel, și păstrarea prețului finanțării.

„Deși ratingul este același, în aceeași clasă de risc putem să avem diversitate”, a explicat Monica Dudian, profesoară la Academia de Studii Economice, în cadrul aceleiași dezbateri.

## Prețul protecției a crescut pentru România și a scăzut pentru Bulgaria

Oprescu a comparat contractele CDS, instrumente de asigurare împotriva riscului ca un debitor să nu își achite obligațiile. Valorile prezentate de acesta, exprimate în puncte de bază, arată evoluții diferite în regiune:

- România avea aproximativ 86 de puncte de bază în 2019, față de 154 la momentul dezbaterii.
- Bulgaria înregistra 84 de puncte de bază în 2019, iar nivelul actual era de 48.
- Ungaria s-a menținut în jurul intervalului de 78-80 de puncte de bază.

Acest preț este ajustat zilnic de investitori, a subliniat Oprescu, spre deosebire de evaluările agențiilor, realizate la intervale de câte șase luni. El l-a descris ca pe o măsură a încrederii acordate țării.

„Chiar dacă am trecut examenul din 2 octombrie, am avut sentimentul acela de student care a învățat repede înainte de examen și a trecut examenul. Subiectul profund este cum acumulăm încrederea”, a remarcat bancherul.

Pentru împrumuturile statului român, acesta a indicat dobânzi de 7,4% în lei și de 5,46% în valută. Comparația sa a fost cu Grecia, care se finanțează la 3,4%, după o criză pe care a descris-o drept mult mai grea.

Un CDS ridicat intră automat în modelele folosite la evaluarea companiilor, a explicat Oprescu. Riscul de țară apasă și asupra valorii afacerilor, nu doar asupra costului la care se împrumută statul.

El a dat și un exemplu privind scadențele: dacă intervalul statistic până la o neplată este de opt ani, un investitor care ar fi acceptat un plasament pe zece ani poate prefera unul pe cinci ani.

## Datoria și capacitatea de finanțare internă limitează opțiunile statului

Dudian a atras atenția asupra rapidității acumulării datoriei publice, mai degrabă decât asupra atingerii pragului de 60% din produsul intern brut (PIB).

„Problema nu este doar nivelul datoriei. Problema este că ea s-a dublat în patru, cinci ani”, a subliniat profesoara.

În cifrele prezentate de aceasta, datoria publică ar ajunge la 64,5% din PIB în 2028. Separat, evaluarea S&P plasează necesarul de finanțare externă la 18% din PIB.

Piața împrumuturilor în lei nu poate asigura singură această finanțare, a apreciat Dudian. Cererea a fost mai mare decât oferta la licitația din 15 octombrie, însă acest rezultat nu schimbă, în evaluarea sa, capacitatea insuficientă a pieței interne de a acoperi necesarul.

Oprescu a indicat o altă limită: băncile comerciale dețin deja volume foarte ridicate de titluri de stat, aspect semnalat de Raportul BNR asupra stabilității financiare. În opinia sa, această expunere lasă puțin spațiu pentru finanțări suplimentare din sistemul bancar și accentuează dependența statului de investitorii străini.

Oprescu a legat [încrederea investitorilor](https://financiarul.ro/economie/china-control-extins-asupra-averilor-private-efectele-pentru-diversificarea/) străini de încrederea din societate.

În privința refacerii încrederii, el a cerut respectarea angajamentelor asumate: „Trebuie să ne ținem cuvântul. De fiecare dată când promitem ceva, trebuie să facem ceea ce am promis. E atât de simplu”, a spus Oprescu.

Sergiu Oprescu a mai declarat: „Cum să aibă încredere investitorii străini dacă încrederea dispare la nivelul societății din care faci parte?”.

## Evaluarea fiscală slabă se adaugă problemelor instituționale

S&P evaluează cinci componente ale unui stat pe o scară de la 1 la 6: nota 1 indică situația cea mai favorabilă, iar 6, pe cea mai slabă. România primește nota 5 atât pentru flexibilitatea și performanța fiscală, cât și pentru povara datoriei.

Oprescu a cerut guvernului să urmărească îmbunătățirea acestor componente, nu simpla evitare a retrogradării. Categoria investment grade desemnează calificativele recomandate pentru investiții.

„Logica noastră nu trebuie să fie să ne păstrăm în zona de investment grade, chiar dacă suntem pe ultima treaptă și cu perspectivă negativă. Logica noastră ar trebui să fie ce trebuie să facem ca să creștem acest rating, astfel încât la următoarea reevaluare să avem perspective măcar stabile”, a argumentat el.

Dudian a indicat și posibilitatea unor îmbunătățiri instituționale care să nu necesite cheltuieli mari: „Aici chiar că s-ar putea face lucruri și fără bani. Sau cu mai puțini bani”, a spus aceasta.

Potrivit profesoarei, neadoptarea legii salarizării unitare cântărește negativ în evaluarea S&P. Moody’s apreciază, la rândul său, că guvernanța României este mai slabă decât cea a altor țări încadrate în aceeași categorie de rating.

## Revenirea perspectivei la stabilă depinde de reducerea deficitelor

Pentru îmbunătățirea perspectivei României, S&P cere diminuarea substanțială a deficitului bugetar și a celui extern, împreună cu reluarea creșterii economice. Agenția trebuie să considere că aceste îmbunătățiri pot fi menținute.

Intervalele folosite de agenții pentru o perspectivă negativă nu constituie termene obligatorii și nici nu presupun automat revenirea la stabilă:

În cele mai multe cazuri, Moody’s indică aproximativ 12-18 luni până la luarea unei decizii. Aceasta poate privi perspectiva sau ratingul.

Pentru calificativele recomandate investițiilor, S&P ia în calcul, de regulă, cel mult doi ani.

La Fitch, perspectiva României a rămas negativă din 17 aprilie 2020 până în 24 martie 2023, aproape trei ani. A devenit apoi stabilă, fără schimbarea calificativului BBB-.

Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București, a pus accentul pe capacitatea statului de a-și susține finanțele în timp. În evaluarea sa, ratingul reflectă problema, fără să fie cauza acesteia.

El a comparat situația cu aceea a unui client care cheltuiește lunar cu o mie de lei peste venituri și obține încă o tranșă de credit, suficientă pentru alte trei luni: „Dar știi că la un moment dat petrecerea se va termina. Cred că exact acolo suntem și noi”, a declarat Hanga în dezbatere.

Acesta a avertizat că problemele finanțelor publice produc efecte indiferent de menținerea calificativului. Exemplul său a fost Franța, care are un rating mai bun, dar nu a mai înregistrat excedent bugetar de decenii.

## Episodul din 1999 arată ce înseamnă pierderea accesului la împrumuturi

Radu Ghețea, care conduce Consiliul de Administrație al Libra Internet Bank și este președinte de onoare al Asociației Române a Băncilor, a povestit cum a fost obținută o finanțare într-o perioadă în care creditorii ocoleau România. Cariera sa în sistemul bancar a început înainte de 1989, când a participat la reșalonarea datoriei externe.

La finalul anilor ’90, România ajunsese în categoria speculativă, numită junk. Ghețea a atribuit situația atât problemelor interne, cât și deciziei unei agenții de a trata împreună fostele țări din sfera sovietică după prăbușirea Rusiei.

În 1999, statul trebuia să achite o rată de circa 100 de milioane de dolari, fără să mai găsească finanțare. Bancherul a comparat suma cu datoria de aproape 10 miliarde de dolari din perioada comunistă.

În mai sau iunie din acel an, Mugur Isărescu, atunci guvernator al BNR, a convocat conducătorii băncilor cu capital străin din România. „Ne-a așezat la masa de consiliu, iar mesajul a fost direct: avem o rată de plătit, nu avem banii și nu ne mai împrumută nimeni. Atunci am văzut cum fiecare din cei prezenți au spus: eu dau cinci milioane de dolari, eu dau zece milioane…În zece minute s-a strâns toată suma datorată. Sigur, sub formă de împrumut!”, a povestit Ghețea în cadrul dezbaterii.

La întâlnire au participat ING, Alpha Bank și ABN Amro, alături de bănci grecești, turcești și austriece. Potrivit acestuia, împrumutul a fost rambursat fără probleme.

Revenind la deciziile actuale, Ghețea a spus că analizele economice realizate la BNR, la Ministerul Finanțelor și în universități își pierd din influență când ajung la nivel politic. Urgențele împing recomandările economiștilor în plan secund, iar statul continuă să reacționeze la probleme pe măsură ce apar, a apreciat el.

Pentru rectificarea bugetară care urmează și pentru bugetul anului 2027, Ghețea a cerut guvernului să folosească instrumentele de ajustare economică, în locul deciziilor orientate doar spre cerințe electorale și de partid.

**Citește și:**

- [Deficitul mai mic întărește poziția României în fața investitorilor. Ce rămâne în joc pentru rating și costul datoriei](https://financiarul.ro/economie/deficitul-mai-mic-intareste-pozitia-romaniei-in-fata-investitorilor-ce-rama/)