# BNR păstrează dobânda la 6,50% pe fondul consumului în scădere și al creșterii deficitelor externe

> Inflația anuală a coborât de la 10,42% în iunie la 6,17% în august 2026. Consumul gospodăriilor scade, iar economia a stagnat în trimestrul II.

Publicat: 8 octombrie 2026, 15:16 · Actualizat: 8 octombrie 2026, 16:42 · Autor: Cristina Preda · Categorie: [Finanţe şi bănci](https://financiarul.ro/finante-si-banci/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/finante-si-banci/bnr-pastreaza-dobanda-la-6-5-pe-an-cu-riscul-unei-noi-accelerari/ · Publicație: Financiarul

![Sediul National Bank](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/10/dobanda-bnr-1024x683.jpg)

**[Consiliul de Administrație](https://financiarul.ro/economie/anuntul-care-vizeaza-toate-companiile-de-stat-cine-nu-mai-are-voie-in-consiliile-de-administratie/) al Băncii Naționale a României (BNR) a decis joi, 8 octombrie 2026, păstrarea dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, nivel menținut din august 2024. Hotărârea vine după încetinirea inflației din timpul verii, într-o economie în care consumul gospodăriilor continuă să scadă, iar deficitele externe au reînceput să crească în trimestrul al doilea.**

Consiliul își motivează decizia prin incertitudinile foarte ridicate și prezintă măsurile adoptate în comunicatul privind ședința, preluat de [Ziare.com](https://ziare.com/dobanda-referinta/bnr-avertisment-deficite-mari-presiune-tara-2040221): „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”.

## Consumul scade, iar comerțul exterior contribuie din nou la contracția economiei

Consumul gospodăriilor și-a accentuat scăderea față de anul anterior în trimestrul II 2026. În comerțul exterior, ritmul anual al importurilor de bunuri și servicii a crescut față de trimestrul precedent și l-a depășit pe cel al exporturilor, rămas aproape neschimbat. Contribuția exportului net, adică diferența dintre exporturi și importuri, la evoluția economiei a redevenit negativă.

Deficitul comercial și cel de cont curent au crescut față de aceeași perioadă din 2025, după 3-4 trimestre în care se reduseseră în termeni anuali. La această schimbare a contribuit și înrăutățirea raportului de schimb, adică a raportului dintre prețurile exporturilor și cele ale importurilor.

Datele din iulie arată continuarea deteriorării. Dinamica anuală a exporturilor a scăzut mai mult decât cea a importurilor față de trimestrul precedent, iar diferența dintre ele a redevenit ușor negativă. Creșterea anuală a deficitului comercial s-a accelerat ușor.

În aceeași lună, deficitul de cont curent, care include și veniturile și transferurile din relațiile cu exteriorul, și-a mărit considerabil variația anuală față de trimestrul II. BNR leagă această evoluție de deteriorarea severă a balanțelor veniturilor.

Bilanțul cumulat are însă o evoluție diferită de cea trimestrială: în primele șapte luni din 2026, deficitul comercial a fost încă puțin mai mic decât în perioada similară din 2025. Deficitul de cont curent a crescut ușor.

## Inflația a încetinit odată cu disiparea efectelor scumpirilor din 2025

Rata anuală a inflației, calculată prin indicele prețurilor de consum (IPC), a coborât de la 10,42% în iunie 2026 la 8,16% în iulie și la 6,17% în august. Scăderea din primele două luni ale trimestrului III a fost anticipată de banca centrală.

Explicația principală indicată de BNR este epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării taxei pe valoarea adăugată (TVA) și a accizelor din iulie-august 2025. Aceste efecte de bază înseamnă că prețurile sunt comparate acum cu nivelurile deja majorate din anul anterior.

Influența s-a văzut mai ales în componentele indicelui determinate de factori externi politicii monetare, îndeosebi în ritmul anual al prețurilor energiei. Ieftinirea pronunțată a legumelor, fructelor și ouălor a contribuit suplimentar la reducerea inflației. Scumpirea combustibililor, provocată de creșterea accentuată a cotației petrolului, a compensat doar într-o mică măsură aceste influențe.

Indicatorul inflației de bază CORE2 ajustat a coborât de la 8,3% în iunie la 6,2% în august 2026. Banca explică evoluția în principal prin efectele de bază ale majorării impozitelor indirecte la mijlocul trimestrului III 2025, dar și prin scăderea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și slăbirea cererii de consum.

Presiuni mai mici în sens opus au venit din tarifele de telecomunicații, din prețul polițelor de răspundere civilă auto (RCA) și din efectele indirecte ale scumpirii combustibililor. Acestea au acționat inclusiv pe fondul așteptărilor ridicate privind inflația pe termen scurt.

Ceilalți indicatori ai prețurilor păstrează diferențe între evoluția anuală și media anuală:

- Inflația anuală calculată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat pentru statele membre ale Uniunii Europene, a scăzut de la 9,2% în iunie la 6,3% în august 2026.
- Rata medie anuală a inflației IPC s-a redus de la 9,8% în iunie la 9,5% în august 2026.
- Rata medie anuală calculată pe baza IAPC a rămas în august 2026 la 8,6%, nivel similar celui din iunie.

## Economia a stagnat trimestrial, iar revenirea estimată rămâne inegală

Activitatea economică a stagnat în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, după scăderea de 0,1% din primele trei luni ale anului. BNR consideră probabilă continuarea adâncirii moderate a deficitului de cerere agregată, adică a insuficienței cererii totale față de potențialul economiei, în linie cu previziunile sale.

Față de aceleași perioade din 2025, contracția s-a atenuat de la 1,2% în trimestrul I la 0,4% în trimestrul II. Principalul sprijin a venit din accelerarea puternică a dinamicii anuale a formării brute de capital fix, indicator al investițiilor în active fixe, după scăderea pronunțată din trimestrul anterior.

Evaluarea BNR pentru trimestrul III indică o redresare față de trimestrul II, susținută inclusiv de agricultură. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, banca semnalează însă o deteriorare a evoluției produsului intern brut (PIB), în condițiile unor evoluții în mare parte similare între componentele cererii și sectoarele majore.

Indicatorii sectoriali descriu următoarele evoluții:

- Vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul anual în iulie-august 2026.
- Vânzările auto-moto și-au accentuat scăderea anuală în iulie.
- Volumul serviciilor prestate populației a continuat să se contracte puternic.
- Dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a scăzut abrupt în prima lună a trimestrului III.
- Producția industrială și-a accentuat scăderea față de aceeași perioadă din anul anterior.

## Companiile raportează un deficit mai mic de personal

Despre evoluția numărului de salariați, a șomajului și a costurilor salariale, banca centrală arată în același comunicat: „Pe piața muncii, datele recente relevă noi mici scăderi ale efectivului salariaților din economie în lunile iunie și iulie 2026, dar și o corecție descendentă însemnată a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii), care a revenit în iulie-august la 6,4%, de la valoarea medie de 6,8% la care a urcat în trimestrul II 2026. Dinamica anuală a salariului brut nominal s-a reamplificat în iulie, inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie, rămânând totuși la un nivel scăzut din perspectivă istorică, iar variația costului unitar cu forța de muncă din industrie și-a accelerat considerabil creșterea. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat vizibil pe ansamblul trimestrului III, după două trimestre de scădere, însă deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accentuat întrucâtva descreșterea, ajungând la un minim al ultimilor 6 ani, pe seama evoluțiilor din industrie și construcții”.

## BNR condiționează stabilitatea economică de politici echilibrate și reforme

Banca centrală precizează că deciziile urmăresc stabilitatea prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să sprijine o creștere economică sustenabilă. Consiliul consideră esențiale combinarea echilibrată a politicilor macroeconomice și reformele structurale, inclusiv utilizarea fondurilor europene pentru stimularea potențialului de creștere pe termen lung și întărirea capacității economiei de a face față evoluțiilor adverse.

BNR monitorizează evoluțiile interne și internaționale și se declară pregătită să folosească instrumentele de care dispune pentru stabilitatea prețurilor pe termen mediu, cu păstrarea stabilității financiare.