# BNR vede inflația peste 6,1% la final de 2026 și păstrează dobânda-cheie la 6,50%

> Minuta BNR din 8 octombrie arată că inflația ar urma să treacă peste 6,1% în decembrie 2026. Dobânda-cheie rămâne la 6,50% pe an.

Publicat: 20 octombrie 2026, 17:32 · Actualizat: 20 octombrie 2026, 17:32 · Autor: Radu Stoica · Categorie: [Finanţe şi bănci](https://financiarul.ro/finante-si-banci/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/finante-si-banci/bnr-vede-inflatia-peste-6-1-la-final-de-2026-si-pastreaza-dobanda-cheie/ · Publicație: Financiarul

![Sediul National Bank of Romania](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/10/inflatie-bnr-2026-1024x683.jpg)

**BNR se așteaptă ca inflația să crească din nou până la încheierea lui 2026 și să depășească nivelul de 6,1% prevăzut anterior pentru decembrie. În ședința din 8 octombrie, banca centrală a lăsat dobânda-cheie la 6,50% pe an.**

Potrivit [Realitatea](https://www.realitatea.net/stiri/economie/bnr-vine-cu-vesti-proaste-pentru-romani-inflatia-va-urca-peste-nivelul-estimat-iar-scumpirile-primesc-noi-motoare-1nuldi), minuta ședinței de politică monetară publicată marți arată că Membrii Consiliului de administrație al BNR și-au înrăutățit evaluarea pentru evoluția prețurilor față de Prognoza BNR din august 2026, când instituția estima o inflație anuală de 6,1% în decembrie 2026, urmată de o coborâre treptată la 2,8% în iunie 2028.

În minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie 2026, Membrii Consiliului de administrație al BNR arată: „În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, implicit peste valorile din prognoza pe termen mediu din luna august 2026, care anticipa situarea acesteia la 6,1% în decembrie 2026 și descreșterea ei ulterioară până la 2,8% în iunie 2028”.

## Factorii de cost vin din energie, combustibili, materii prime și curs

Noua evaluare separă clar două planuri. Pe de o parte, inflația avusese o corecție în lunile de vară. Pe de altă parte, banca centrală vede acum o presiune nouă dinspre costurile de ofertă, adică dinspre elementele care intră în costul de producție și de import.

În evaluarea BNR, perspectiva apropiată s-a deteriorat pe fondul prețurilor mai mari la combustibili și energie, al scumpirii altor materii prime, între care cele agroalimentare, dar și al evoluției cursului leului. Minuta pune acești factori în legătură cu conflictul din Orientul Mijlociu și cu seceta severă din acest an.

Membrii Consiliului de administrație al BNR notează în aceeași minută: „S-a observat că relativa înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației are ca determinanți factori/șocuri pe partea ofertei, cu precădere scumpirea combustibililor și energiei și creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare - în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și evoluția cursului de schimb al leului”.

Pentru companii, această combinație poate însemna costuri mai mari cu energia, transportul și inputurile cumpărate din piață sau din import. Documentul BNR indică și posibilitatea ca aceste scumpiri să ajungă în prețurile bunurilor și serviciilor vândute pe piața internă.

## Consiliul BNR vede riscuri în sus, dar notează și câteva frâne pentru scumpiri

Consiliul BNR consideră că riscurile generate de factorii de ofertă rămân orientate în sus pe termen scurt. În document apare explicit ideea că scumpirea materiilor prime poate avea efecte directe și indirecte asupra prețurilor din România, inclusiv prin bunurile intermediare și finale importate.

Minuta consemnează însă și posibile frâne în calea trecerii acestor costuri în prețurile finale: rezultatele din acest an ale unor sectoare agricole vegetale, favorabile prețurilor LFO și ale altor mărfuri agroalimentare. Contează, de asemenea, situația cererii de consum și a cererii agregate.

Membrii Consiliului de administrație al BNR formulează această balanță astfel: „Totodată, s-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind îndeosebi incertitudinile asociate evoluției cotațiilor țițeiului și altor materii prime în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, precum și efectele directe și indirecte potențial exercitate de acestea pe plan intern, inclusiv prin intermediul prețurilor unor bunuri intermediare și finale importate. Au fost evidențiate însă și performanțele din acest an ale unor sectoare agricole vegetale, cu implicații favorabile la nivelul prețurilor LFO și ale altor mărfuri agroalimentare, precum și situația cererii de consum și a celei agregate, de natură să tempereze propagarea scumpirii combustibililor și energiei asupra prețurilor unor bunuri și servicii”.

## Inflația a scăzut în vară, dar perspectiva pentru finalul anului s-a înrăutățit

Înainte de această revizuire, inflația anuală ajunsese în august 2026 la 6,17%, după ce în iunie 2026 fusese de 10,42%. Minuta explică scăderea prin stingerea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale creșterii cotelor de TVA și a accizelor din anul precedent.

În același interval, indicele CORE2 ajustat, care măsoară inflația de bază, a coborât de la 8,3% în iunie 2026 la 6,2% în august. BNR pune scăderea pe seama încetinirii scumpirii alimentelor procesate și a temperării creșterii prețurilor bunurilor nealimentare și serviciilor.

Cu alte cuvinte, datele recente au arătat o decelerare față de vârful din iunie, dar nu suficientă pentru ca banca centrală să păstreze scenariul din august privind finalul lui 2026.

## Dobânzile au rămas neschimbate în ședința din 8 octombrie

Separat de revizuirea perspectivei pentru inflație, Consiliul BNR a decis în unanimitate să mențină neschimbate ratele de politică monetară.

Nivelurile păstrate de banca centrală sunt:

- dobânda-cheie la 6,50% pe an;
- dobânda Lombard, adică facilitatea de creditare, la 7,50% pe an;
- dobânda la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

Consiliul BNR a lăsat la aceleași niveluri și rezervele minime obligatorii pentru pasivele instituțiilor de credit în lei și în valută. Pentru piață, minuta arată că, deocamdată, înrăutățirea perspectivei inflației nu este însoțită de o schimbare a dobânzii de politică monetară.