# Când poate banca cere tot creditul după 90 de zile de restanță și ce dobândă intră în suma de plată

> După 90 de zile consecutive de restanță, creditorul poate cere rambursarea integrală. Ce dobândă intră în datorie și ce soluții se pot negocia.

Publicat: 27 octombrie 2026, 15:18 · Actualizat: 27 octombrie 2026, 15:24 · Autor: Roxana Nistor · Categorie: [Finanţe şi bănci](https://financiarul.ro/finante-si-banci/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/finante-si-banci/cand-poate-banca-cere-tot-creditul-dupa-90-de-zile-de-restanta/ · Publicație: Financiarul

![Bani, chei și documente financiare](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/10/credit-scadent-anticipat-1024x683.jpg)

**Consumatorului nu i se poate include în datoria exigibilă dobânda obișnuită aferentă perioadei rămase până la încheierea contractului, după declararea scadenței anticipate. Delimitarea rezultă din Decizia nr. 123, pronunțată la 26 octombrie 2026 de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), și privește verificarea sumei solicitate de creditor.**

ÎCCJ a clarificat aplicarea articolului 38 alineatul (7) din OUG nr. 50/2010: suma a cărei plată poate fi cerută cuprinde dobânda remuneratorie devenită scadentă până la declararea scadenței anticipate, dar nu și dobânda pentru timpul rămas până la încheierea contractului. Prin dobândă remuneratorie se înțelege dobânda obișnuită a împrumutului; o datorie este exigibilă când plata ei poate fi cerută.

Scadența anticipată înseamnă că banca solicită rambursarea integrală înaintea termenului convenit. Debitorul pierde posibilitatea de a continua plata potrivit graficului inițial de rate. Negocierea unei soluții de achitare, notificarea și componentele datoriei devin astfel aspectele de verificat înaintea [executării silite](https://financiarul.ro/actualitate/gazprom-pierde-14-miliarde-de-dolari-naftogaz-obtine-executarea-silita-in-kazahstan/).

## Restanțele pot conduce la solicitarea întregului credit

Pentru creditele de consum reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 50/2010, articolul 38 stabilește pragul astfel: „Creditorul poate declara creditul scadent anticipat după înregistrarea unui număr de 90 de zile consecutive restanță de către consumator.”

În cazul finanțărilor pentru bunuri imobile, articolul 18 litera c) din OUG nr. 52/2016 menționează și neîndeplinirea obligațiilor asumate prin împrumuturi contractate de consumator de la alți creditori.

Pragul restanței trebuie însă privit împreună cu obligațiile de prevenire. Articolul 50 din aceeași ordonanță cere creditorului să facă demersuri pentru evitarea scadenței anticipate, a executării silite sau a cesionării restanțelor către recuperatori. Creditorul trebuie să poată demonstra că a făcut aceste demersuri.

## Negocierea poate începe înainte de prima rată neachitată

Pentru contractele privind bunuri imobile, obligațiile de prevenire și posibilitatea solicitării unor soluții de plată au următoarele repere:

La cererea consumatorului, creditorul oferă soluții de achitare în orice moment al contractului, inclusiv înainte de apariția restanțelor, dacă debitorul dovedește dificultatea financiară sau apropierea unei situații de neplată.

După acumularea a 60 de zile consecutive cu restanțe, cel târziu, creditorul trebuie să întreprindă demersurile necesare pentru comunicarea în scris a unor soluții. Acestea se bazează pe informațiile furnizate de consumator despre situația sa.

După declararea scadenței anticipate, debitorul poate solicita în continuare o variantă de achitare care să permită evitarea executării silite.

Reducerea dobânzii ori a altor costuri și restructurarea creditului, astfel încât rata să scadă, sunt soluții care pot fi discutate cu banca. Restructurarea presupune modificarea condițiilor de rambursare pentru a permite continuarea plăților.

Un caz descris la 21 octombrie 2024 arată diferența dintre rata inițială și efortul financiar cerut ulterior. Un consumator cu un credit ipotecar declarat scadent anticipat relata că plătise o rată de 1.800 de lei. Discuția despre un angajament lunar de 3.000 de lei fusese urmată de o solicitare de 8.000 de lei, în condițiile unui venit de 7.000 de lei.

Jurnalistul Vasile Pop Coman a recomandat, pentru acel caz, negocierea unei restructurări cu rate suportabile. El a apreciat că asumarea unei plăți lunare mult peste rata anterioară nu reprezenta o soluție viabilă.

## Notificarea și demersurile băncii trebuie analizate împreună

Cabinetul Cuculis si Asociatii susține că solicitarea rambursării anticipate trebuie precedată de notificare, iar absența acesteia poate constitui un motiv pentru contestarea scadenței și a executării. Evaluarea legalității presupune examinarea contractului și a procedurii urmate în fiecare caz.

În interpretarea cabinetului, verificarea trebuie să urmărească următoarele aspecte:

- Dacă banca a propus o reducere temporară a dobânzii după apariția întârzierilor.
- Dacă au fost căutate și oferite variante pentru continuarea contractului, inclusiv suspendarea temporară a ratelor.
- Dacă debitorului i s-a permis să discute refinanțarea sau restructurarea împrumutului.
- Dacă notificarea privind scadența anticipată a fost transmisă.
- Dacă împrumutatul a fost informat despre restanțe și au fost analizate variante de eșalonare.

Acestea sunt argumente juridice formulate de cabinet, care recomandă analiza individuală de către un avocat specializat în litigii bancare.

Într-un exemplu publicat la 25 octombrie 2021, cabinetul relata despre o creanță de peste 40.000 de euro, transferată de Patria Bank către Kruk Romania SRL. Debitorul contestase scadența anticipată, iar instanța ar fi considerat-o nelegală și ar fi obligat recuperatorul să respecte calendarul de rambursare convenit inițial cu banca.

## Calculul datoriei separă dobânda scadentă de cea viitoare

Exigibilă înseamnă că plata datoriei poate fi cerută.

Verificarea calculului presupune, prin urmare, identificarea perioadei pentru care creditorul solicită această dobândă. Clarificarea privește componența sumei datorate; obligația de rambursare a creditului se menține.

Instanța supremă a motivat delimitarea prin scopul de protecție a consumatorului. Solicitarea costurilor pentru întreaga durată convenită ar contraveni acestui scop: după scadența anticipată, împrumutatul nu mai are la dispoziție timpul prevăzut inițial pentru rambursare.

La comunicarea soluției, publicarea deciziei în Monitorul Oficial urma să aibă loc după redactarea motivelor și semnarea documentului.

## Penalitățile și executarea au limite distincte

Pentru creditele privind bunuri imobile, regula referitoare la costul ulterior scadenței anticipate este prevăzută în articolul 55 alineatul (1) din OUG nr. 52/2016: „După declararea scadenței anticipate, se poate percepe doar o dobândă penalizatoare calculată pe bază de procent fix și care nu poate fi mai mare de două puncte procentuale, care se adaugă la rata dobânzii contractuale.”

În privința intervalului până la executarea silită, articolul 55 alineatul (5) al aceleiași ordonanțe prevede: „Perioada dintre declararea scadenței anticipate și declanșarea executării silite nu poate fi mai mică de 3 luni. La solicitarea expresă a consumatorului, creditorul reduce această perioadă.”

Dacă procedura de executare nu începe în maximum 6 luni de la declararea scadenței anticipate, perceperea penalităților încetează din ziua care urmează expirării termenului. Excepția este existența unei înțelegeri scrise între creditor și debitor, încheiate la cererea consumatorului.