# Cum poate ratingul de țară să scumpească împrumuturile. Ce înseamnă coborârea sub pragurile BBB− și Baa3

> BBB− și Baa3 sunt ultimele trepte recomandate investițiilor. Coborârea în categoria speculativă poate scumpi finanțarea statului și creditele.

Publicat: 21 octombrie 2026, 16:12 · Actualizat: 21 octombrie 2026, 16:19 · Autor: Nicoleta Preda · Categorie: [Finanţe şi bănci](https://financiarul.ro/finante-si-banci/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/finante-si-banci/cum-poate-ratingul-de-tara-sa-scumpeasca-imprumuturile-ce-inseamna/ · Publicație: Financiarul

![Ratingul de țară și scumpirea împrumuturilor](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/10/ratingul-de-tara-1024x683.jpg)

**Creditele populației și ale firmelor se pot scumpi dacă statul pierde calificativul recomandat investițiilor, al cărui prag minim este BBB− sau Baa3, în funcție de agenție. Traseul pornește de la dobânzile cerute pentru finanțarea statului și poate continua către împrumuturile bancare, în paralel cu reducerea investițiilor.**

Potrivit [Digi24](https://www.digi24.ro/), ratingul de țară exprimă o evaluare independentă a capacității unui stat de a rambursa împrumuturile integral, la termenele asumate. Cele trei agenții majore care fac această evaluare sunt Standard & Poor’s (S&P), Fitch și Moody’s.

## Pragul speculativ începe la BB+ sau Ba1

Pentru investitori, calificativul oferă un reper privind riscul de a finanța statul. Agențiile examinează atât perspectivele economiei, cât și situația politică. Instabilitatea în oricare dintre aceste domenii poate modifica evaluarea, care urmărește probabilitatea rambursării, nu bogăția țării.

Scalele și limitele relevante diferă astfel:

Standard & Poor’s folosește o scară cuprinsă între AAA și D. BBB− este ultimul calificativ recomandat investițiilor, iar BB+ este primul din categoria speculativă.

Fitch utilizează tot scala AAA-D, cu limita recomandată investițiilor la BBB− și intrarea în zona speculativă la BB+.

Moody’s acordă calificative de la Aaa până la C. Limita inferioară recomandată investițiilor este Baa3, urmată de Ba1 în categoria speculativă.

Categoria speculativă este numită și „junk”, adică nerecomandată investițiilor. La capătul superior al scalelor se află evaluarea cea mai favorabilă. La extremitatea opusă, calificativele D sau C indică imposibilitatea de a onora plățile și existența restanțelor, situație descrisă drept faliment al statului.

## Finanțarea mai scumpă a statului se poate transmite către credite

Un investitor care consideră statul mai riscant poate solicita o dobândă mai mare pentru a-l împrumuta. După o retrogradare în zona speculativă, creșterea costului finanțării publice se poate transmite băncilor comerciale și apoi clienților acestora, inclusiv prin creditele pentru locuințe și cele de consum.

O altă cale de transmitere privește capitalul străin. Retragerea investitorilor poate slăbi moneda națională și poate alimenta scumpirea bunurilor și serviciilor. Pentru populație, inflația înseamnă că aceeași sumă cumpără mai puțin, cu efect asupra cheltuielilor pentru alimente, utilități, combustibil și alte produse de consum.

Într-o economie intrată în criză după pierderea calificativului recomandat investițiilor, lipsa capitalului poate pune în pericol locurile de muncă. Concedierile și reducerea puterii de cumpărare sunt riscuri ale acestui scenariu.

## Obligațiunile leagă economiile investitorilor de capacitatea de plată a statului

Guvernele atrag bani prin obligațiuni emise în moneda națională sau în valută. Finanțarea pe termen mediu acoperă intervalul de 1-5 ani, iar cea pe termen lung depășește cinci ani.

Investitorul primește un cupon, respectiv dobânda fixă pe care statul se obligă să o achite periodic. Plata poate fi semestrială ori anuală, în condițiile prospectului emisiunii. La scadență, adică la încheierea perioadei împrumutului, statul trebuie să restituie capitalul investit.

Capacitatea guvernului de a respecta aceste plăți este tocmai ceea ce evaluează ratingul. În scenariul unei retrogradări, și valoarea sumelor acumulate în conturile de pensii private poate scădea.

## IRCC are propriul calendar de calcul și aplicare

Pentru creditele consumatorilor, un reper distinct este Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC). Potrivit [cursbnr.ro](https://www.cursbnr.ro/), la actualizarea din 1 octombrie 2026, valoarea trimestrială aferentă trimestrului al doilea din 2026 era de 5,57%, comparativ cu 5,56% pentru trimestrul întâi.

Valoarea aferentă trimestrului al treilea din 2026 este de 5,61%, cu aplicare de la 1 ianuarie 2027.

Componenta zilnică se calculează din dobânzile tranzacțiilor interbancare, ponderate cu volumele acestora: tranzacțiile mai mari au o greutate mai mare în medie. Componenta trimestrială reprezintă media aritmetică a valorilor zilnice din toate zilele lucrătoare ale trimestrului anterior. Calculul se face la sfârșitul trimestrului, iar băncile aplică rezultatul în trimestrul următor.

Pentru perioada 20 iulie-21 octombrie 2026, indicele zilnic a avut o medie de 5,66%. Minimul a fost de 5,51%, înregistrat la 19 august, iar maximul a ajuns la 6,18%, la 2 octombrie.

## Evaluările României urmăresc deficitul și continuitatea deciziilor bugetare

Înaintea evaluării Fitch din 31 iulie 2026, autoritățile române au prezentat rezultatele bugetare ale primului semestru și au susținut că respectau planul de reducere a deficitului. Discuțiile au inclus și instabilitatea politică din lunile precedente.

Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a explicat atunci discuțiile cu analiștii agențiilor: „Am prezentat evoluția execuției bugetare, care, la șase luni, se prezintă foarte bine. Nu au fost discuții ușoare, pentru că, în același timp, analiștii de la agențiile de rating sunt îngrijorați în privința incertitudinii politice și a modului în care aceasta poate afecta finalizarea proiectelor din PNRR, adoptarea reformelor din PNRR în Parlament, în acest moment”.

Vulnerabilitățile identificate priveau deficitul bugetar, datoria în creștere, inflația și fragmentarea politică.

Moody’s a păstrat la 7 august calificativul Baa3 și perspectiva negativă. Agenția a avertizat că instabilitatea politică putea afecta consolidarea fiscală, adică efortul de reducere a dezechilibrului dintre veniturile și cheltuielile statului.

În contextul pregătirii evaluării S&P din octombrie, ultima evaluare de rating a României din 2026, potrivit [QMagazine](https://www.qmagazine.ro/), România avea BBB−/A−3, cu perspectivă negativă. Agenția indicase două riscuri pentru calificativ: îndepărtarea semnificativă de planul de reducere a deficitului și un blocaj politic care ar împiedica ajustarea fiscală.

Respingerea Cabinetului propus de Siegfried Mureșan, la 30 septembrie, a prelungit interimatul guvernamental. Evaluarea urma astfel într-un climat politic mai incert decât cel al deciziilor Fitch și Moody’s, cu presiune asupra continuării reducerii deficitului și controlului datoriei, în condiții de finanțare scumpă.

Ministerul Finanțelor indica pentru primele opt luni din 2026 un deficit de 2,89% din produsul intern brut (PIB), cu circa 31% sub nivelul perioadei corespunzătoare din anul anterior. Oficialii susțineau că deficitul anual putea coborî spre 6% din PIB. Pentru S&P, evaluarea privea în special capacitatea de a continua ajustarea în 2027 și 2028.

## Dificultățile de finanțare pot afecta veniturile și serviciile publice

Un stat care se împrumută cu dificultate poate recurge la restrângerea cheltuielilor pentru a limita deficitul. Printre măsurile posibile se află:

- Menținerea salariilor bugetare la același nivel sau reducerea lor.
- Suspendarea indexării pensiilor și blocarea creșterilor deja planificate.
- Reducerea ajutoarelor sociale.

Bugetele diminuate pot afecta și serviciile publice. Întreținerea drumurilor, spitalelor și sistemelor de termoficare poate avea de suferit atunci când statul nu mai are banii necesari.

Pentru o țară retrogradată în categoria speculativă, revenirea la prima treaptă recomandată investițiilor poate dura ani și presupune un proces costisitor de recuperare a încrederii.

Adrian Codîrlaşu a mai declarat: „Cresc dobânzile. Leul se depreciază, vin mai greu investițiile și cred că recesiunea se va accentua. Riscul e chiar de a avea mai mult decât recesiune”.