# Cursul valutar și competitivitatea României. Anunțul oficial de la BNR

> Diferența de preț de 16,7% la produse de bază între România și Franța explică decalajul cursului de schimb. Află analiza BNR despre stabilitatea leului.

Publicat: 29 mai 2026, 12:31 · Autor: Diana Ciobanu · Categorie: [Finanţe şi bănci](https://financiarul.ro/finante-si-banci/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/finante-si-banci/cursul-valutar-si-competitivitatea-romaniei-anuntul-oficial-de-la-bnr/ · Publicație: Financiarul

![cursul de schimb](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/05/cursul-de-schimb-1780047077-1024x576.webp)

Diferența de preț de 16,7% la un produs de panificație de bază între Franța și România expune direct decalajul dintre cursul nominal și cel real de schimb. Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, avertizează că menținerea unei volatilități reduse a leului nu echivalează cu o ancorare artificială, ci reflectă stadiul actual de convergență macroeconomică a țării.

Pentru investitorii instituționali și companiile expuse pe comerțul exterior, această distincție dictează direct marjele de profitabilitate și apetitul pentru risc. O depreciere a monedei naționale deteriorează automat situația fiscal-bugetară atunci când o pondere importantă a datoriei publice este emisă în valută, antrenând ulterior dezechilibre pe contul curent. E drept că piața caută mereu predictibilitate, dar o evaluare bazată strict pe cursul nominal ignoră fundamentele reale ale competitivității externe.

Tensiunile economice și sociale apărute după pachetul recent de consolidare fiscală au readus în prim-plan sensibilitatea pieței față de cursul de schimb. Istoric vorbind, deprecierile masive din perioada 2008-2009 au lăsat o amprentă emoțională puternică asupra comportamentului participanților la piață. Și totuși, paradoxal, leul a demonstrat în ultimii ani o volatilitate mult mai redusă comparativ cu monedele țărilor din regiune.

## Modelele de echilibru și competitivitatea externă

Pentru a decanta zgomotul de fond, analizele de specialitate utilizează indicatorul REER (Real Effective Exchange Rate). Acesta ajustează evoluția leului la coșul de valute al principalilor parteneri comerciali și la diferențialul de inflație. O analiză publicată vineri de [Economica](https://www.economica.net/cursul-real-de-schimb-exemplul-croissantului-leonard-badea-bnr_945886.html) a relatat că evaluarea corectă a monedei necesită o abordare cantitativă riguroasă, bazată pe modele macroeconomice consacrate, precum BEER sau FEER.

> „Un concept important pentru macroeconomişti este cursul real de schimb, care arată preţul relativ al bunurilor din două ţări. Mai exact, cursul real de schimb arată rata la care putem tranzacţiona bunuri dintr-o anumită ţară pentru bunuri din altă ţară.” - Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR

Aici intervine exemplul clasic al croissantului. Dacă produsul costă 1,5 euro în Franța (ceea ce înseamnă 7,8 lei la un curs ipotetic de 5,2 lei/euro) și doar 6,5 lei în România, cursul real de schimb estimat este de 0,833.

România reține astfel un avantaj comparativ clar .

Numai că lucrurile stau puțin diferit când analizăm echilibrul macroeconomic general. Până la urmă, stabilirea unui curs de echilibru depinde de factori fundamentali de lungă durată, cum ar fi productivitatea și poziția activelor externe nete, dar și de alinierea la PIB-ul potențial.

## Intervențiile pe piața valutară și efectul de convergență

Într-o economie emergentă aflată în faza de prindere din urmă (catching-up), efectul Balassa-Samuelson devine determinant. Creșterea rapidă a costurilor salariale apreciază cursul real efectiv, erodând treptat competitivitatea.

> „De altfel, ipotezele privind subevaluarea sau supraevaluarea unei monede naţionale în raport cu o monedă de referinţă trebuie analizate şi nivelului şi dinamicii rezervelor internaţionale.” - Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR

Iar intervențiile băncii centrale pe piața valutară sunt esențiale în anumite momente de stres financiar. Scăderea bruscă a rezervelor poate semnala vulnerabilități majore, așa cum arată literatura de specialitate privind crizele anilor '90. Dar o volatilitate redusă pe termen scurt nu înseamnă automat o politică de curs disfuncțională.

Ajustarea dezechilibrelor externe prin depreciere nominală rămâne o supapă de siguranță pentru economiile în convergență, fără a indica neapărat o supraevaluare prealabilă a monedei. Va forța oare dinamica salarială din sectorul public o ajustare mai abruptă a parității nominale în trimestrele următoare? Direcția viitoare a cursului euro-leu depinde strict de capacitatea executivului de a finanța sustenabil deficitul de cont curent în lunile care urmează.