# Dolarul atinge cel mai ridicat curs din patru ani. Fermierii plătesc mai mult pentru îngrășăminte

> Tona de uree este cu 350 de lei mai scumpă decât la începutul anului. Pentru o fermă de 1.100 de hectare, costul suplimentar estimat e aproape 70.000 de lei.

Publicat: 6 octombrie 2026, 13:09 · Actualizat: 6 octombrie 2026, 19:45 · Autor: Nicolae Popescu · Categorie: [Finanţe şi bănci](https://financiarul.ro/finante-si-banci/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/finante-si-banci/euro-a-urcat-la-5-35-lei-pe-interbancar-iar-rezervele-valutare-au/ · Publicație: Financiarul

![Evoluția cursului dolarului](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/10/cursul-dolarului-1024x682.jpg)

**Dolarul a ajuns marți, 6 octombrie 2026, la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani față de leu. Aprecierea monedei americane îi afectează în special pe fermierii care cumpără îngrășăminte pe bază de azot, la prețuri mai mari decât în sezonul trecut.**

Euro a atins un maxim istoric de 5 lei și 35 de bani, iar dolarul a fost cotat la 4 lei și 76 de bani, potrivit [Observator News](https://observatornews.ro/economic/dupa-ce-euro-a-ajuns-la-o-valoare-record-si-dolarul-a-atins-maximul-ultimilor-4-ani-668314.html). Relatarea leagă deprecierea leului de criza și incertitudinea politică și indică efecte asupra cheltuielilor pentru alimente, carburanți, chirii și rate.

## Scumpirea ureei mărește cheltuielile unei ferme de 1.100 de hectare

La începutul anului, o tonă de uree costa 2.600 de lei. Acum, aceeași cantitate se cumpără cu 350 de lei mai mult. Pentru un fermier care cultivă 1.100 de hectare, Observator News estimează cheltuieli suplimentare de aproape 70.000 de lei.

Fermierul Cosmin Iancu a explicat pentru Observator News ponderea fertilizanților în cheltuielile exploatațiilor și dependența de furnizorii externi: „Îngrășămintele totalizează aproximativ 30% din costul de producție al unui hectar de teren. România, la momentul acesta, nu mai are producție de îngrășăminte. 99% din cantitatea de fertilizanți utilizați în țară se aduce de afară: Egipt, Azerbaidjan, Turkmenistan”.

Efectele cursului se extind și asupra altor produse cumpărate din străinătate. „Deprecierea generează niște creșteri de costuri în lei pentru tot ceea ce înseamnă importuri, vom avea o presiune pe prețuri, ca urmare a acestei deprecieri. Înseamnă creșterea prețului în lei la carburanți pentru că 70-80% din carburanți și petrol din care facem carburanți vine din afară”, a declarat Cristian Păun, analist economic, pentru Observator News.

În privința costurilor energiei, Andreea Nica, analist financiar, a explicat pentru aceeași publicație: „Plătim mai mult pentru energie și acest lucru nu ține cont de capacitatea României de a controla prețurile. Însă ce putea să controleze România este deprecierea cursului euro-leu”.

## Euro, de la minimul din ianuarie la un nivel istoric

De la cea mai scăzută valoare din acest an, înregistrată în ianuarie, euro a ajuns acum la un nivel istoric.

Potrivit Observator News, leul a ajuns la cel mai slab nivel din istorie în raport cu euro, după a treia zi consecutivă de scădere.

Despre legătura cursului cu starea economiei, Păun a adăugat: „Deprecierea arată o problemă, un dezechilibru la nivel macroeconomic. Și este legată de ceilalți mari indicatori macroeconomici importanți cum ar fi dobânda, cum ar fi de exemplu inflația”.

Stabilitatea leului depinde în continuare de situația politică și economică internă, dar și de conflictele geopolitice internaționale, arată Observator News.