# Finanțarea Franței devine mai scumpă decât cea a SUA pentru prima oară din 2013 > Euro a pierdut 0,3%, iar ecartul dintre datoria franceză și cea germană a atins 177,7 puncte de bază. Oficialii resping intervențiile urgente. Publicat: 22 octombrie 2026, 17:22 · Actualizat: 22 octombrie 2026, 23:10 · Autor: Denisa Stanescu · Categorie: [Finanţe şi bănci](https://financiarul.ro/finante-si-banci/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/finante-si-banci/yenul-castiga-teren-pe-fondul-temerilor-legate-de-petrol-inteligenta/ · Publicație: Financiarul ![Bancnote de dolari și yeni](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/10/yen-1024x682.jpg) **Randamentul obligațiunilor guvernamentale franceze cu scadența la 10 ani a trecut de 5% joi, 22 octombrie 2026, nivel nemaiatins în ultimii 24 de ani. Indicatorul, un reper al dobânzilor la care se finanțează statul, a urcat în timp ce protestele și dificultățile bugetare ale Franței au însoțit deprecierea euro și pierderile de pe bursa franceză.** Franța se împrumută mai scump decât Statele Unite pentru prima dată din 2013, potrivit The Guardian. ZF notează că datoria americană, deja la un nivel record, continuă să crească. Ecartul dintre randamentul francez și cel german, pentru aceeași scadență, a atins 177,7 puncte de bază, maximul de după 2011. Diferența de randament este urmărită ca indicator al riscului, în timp ce obligațiunile Germaniei sunt folosite de investitori ca refugiu în perioade nesigure. De la apariția monedei euro, un ecart comparabil fusese consemnat doar pentru scurt timp în 2011, la apogeul crizei datoriilor din zona euro. Anterior acelui episod, valori similare se înregistraseră în 1990, când cele două economii foloseau francul francez și marca germană. În opinia ZF, dificultățile Franței sunt provocate de țară însăși, nu de cauze externe. Le Monde vede în evoluția piețelor un semn al crizei politice și bugetare franceze. Devine astfel tot mai apăsătoare întrebarea cât de mult s-ar putea răsfrânge problemele Franței asupra restului Europei. ## Oficialii resping necesitatea unei intervenții de urgență Oficiali guvernamentali francezi și reprezentanți ai Băncii Centrale Europene (BCE) au susținut că finanțele Franței nu necesită măsuri de urgență. La rândul său, șeful Deutsche Bank a apreciat că țara nu traversează încă o criză a datoriilor. Acesta a descris însă turbulențele drept un avertisment adresat statelor cu datorii mari și și-a exprimat temerea că instabilitatea s-ar putea prelungi până la scrutinul prezidențial din primăvara anului următor. Despre atenția investitorilor acordată Franței, Gilles Mo”c, economist-șef la AXA Group, a declarat: „Piețele nu se pot concentra niciodată pe mai mult de două lucruri odată”. El a explicat că piețele așteaptă îmbunătățiri înainte de a reduce presiunea asupra țării. Îngrijorările legate de gestionarea datoriei franceze au afectat titlurile statului și au extins temerile către alte economii foarte îndatorate din zona euro. Protestele îngreunează, în același timp, eforturile guvernului de consolidare a finanțelor. Analiștii ING au avertizat că zilele de manifestații adaugă costuri economice prin încetinirea produsului intern brut (PIB), valoarea bunurilor și serviciilor produse în economie. Franța a rămas în urma celorlalte economii europene mari în privința creșterii economice. ## Protestele afectează perspectivele vânzărilor Carrefour Pierderile bursiere au cuprins retailul, produsele de lux și sectorul bancar, dar companiile au avut și factori proprii care le-au influențat evoluția: Carrefour a pierdut peste 15% din valoarea acțiunilor în ultima săptămână. Conducerea a avertizat că manifestațiile din orașele mari ale Franței vor afecta vânzările. Retailerul se retrăsese deja din mai multe state ale Uniunii Europene. Hermes a încheiat cu o scădere de peste 7% joi, după rezultate financiare sub așteptări, influențate de performanța slabă a afacerilor din China. BNP Paribas a coborât cu peste 3% în aceeași zi, alături de alte bănci europene, într-o piață afectată de neliniștea privind Franța. Diferența față de piața germană este vizibilă și pe termen mai lung. Din 2017, când Emmanuel Macron a devenit președintele Franței, indicele CAC 40, care urmărește marile companii franceze, a câștigat 45%. Indicele german DAX a avansat cu peste 120% în același interval. Instabilitatea politică și problemele bugetare au amplificat oscilațiile pieței franceze în acest an. Protestatarii reproșează conducerii politice diminuarea puterii de cumpărare și neglijarea serviciilor esențiale, între care educația. Macron, care lucrase pentru corporații înainte de a ajunge șef al statului, este asociat cu o politică favorabilă celor bogați. Miercuri, președintele a promis că va împiedica repetarea violențelor produse în weekendul anterior, la manifestațiile programate pentru zilele următoare. Tot atunci, a respins intervențiile unor lideri străini despre tulburări, pe care le-a calificat drept stupide și inacceptabile. Presiunea socială există și în Grecia, unde disciplina bugetară aplicată după criza datoriilor coexistă cu dificultăți pentru o parte semnificativă a populației. Inflația, problemele locuințelor și percepția accentuării inegalităților alimentează aceste tensiuni. ## Euro pierde teren, iar yenul atrage capitalul de refugiu Pe piața valutară, moneda europeană s-a depreciat cu 0,3%, la 1,1198 dolari. Problemele sociale și deteriorarea perspectivelor bugetare franceze au cântărit mai mult pentru investitori decât îndoielile legate de investițiile americane în inteligența artificială. Yenul câștiga 0,51%, ajungând la 157,33 yeni pentru un dolar, potrivit Channelnewsasia. Moneda Japoniei se îndrepta spre cel mai mare avans zilnic din aproape o lună. Francul elvețian, un alt refugiu folosit de investitori, se menținea aproape de nivelul anterior, la 0,824 franci pentru un dolar. Căutarea siguranței s-a suprapus peste fragilitatea burselor, scumpirea petrolului și incertitudinea privind câștigurile viitoare din inteligența artificială. Despre această combinație de preocupări, Chris Scicluna, șeful cercetării economice la Daiwa Capital Markets, a explicat: „Inteligența artificială îi neliniștește pe oameni, la fel ca petrolul... și Franța, iar în piață există, evident, un anumit grad de aversiune față de risc”. Petrolul Brent a urcat la un maxim nemaiatins din mai. Atacurile noi ale rebelilor houthi asupra Arabiei Saudite au amplificat [temerile privind](https://financiarul.ro/finante-si-banci/euro-a-coborat-la-1-12-dolari-datoria-frantei-alimenteaza-temerile/) extinderea conflictului din Orientul Mijlociu și perturbarea suplimentară a exporturilor de petrol din regiune. Prelungirea războiului menține cotațiile țițeiului ridicate. ## Dolarul avansează în pofida scăderii acțiunilor americane Indicele dolarului a câștigat 0,14%, până la 101,82, deși bursele americane au coborât. Acest indicator măsoară evoluția monedei americane față de un grup de valute, printre care euro și yenul. Dolarul pierduse teren în săptămâna precedentă, când se accentuaseră temerile privind perspectivele investițiilor în inteligența artificială. Evoluția monedei este tot mai legată de circulația capitalului și de anticipațiile privind creșterea economică și inflația asociate acestor investiții. Joi, îndoielile privind randamentele viitoare ale investițiilor din sector au apăsat asupra acțiunilor americane. Alte monede și bitcoin au înregistrat, de asemenea, pierderi: - Lira sterlină s-a depreciat cu 0,18%, la 1,337 dolari. - Dolarul australian a pierdut 0,21%, până la 0,7012 dolari. - Bitcoin a coborât cu 3,20%, la 81.929 de dolari. Erik Nelson, director global pentru strategia valutară la Wells Fargo, a descris alternanța preocupărilor investitorilor: „Există aceste povești concurente și puncte slabe, între creditele americane legate de inteligența artificială și creditul suveran al Franței, iar în ultimele două zile am văzut această alternanță: uneori, una dintre ele îngrijorează mai mult decât cealaltă”. În privința perspectivei monedei europene, Nelson a adăugat: „Atât timp cât Franța provoacă mai multă îngrijorare decât creditele americane legate de inteligența artificială, euro va avea o evoluție mai slabă”.