# România primeste 2,62 miliarde euro din PNRR. Comisia Europeana aproba cererea 4

> Comisia Europeana a aprobat cererea 4 de plata din PNRR, in valoare de 2,62 miliarde de euro, fara corectii financiare. Analiza impactului si declaratiile oficiale.

Publicat: 14 mai 2026, 19:21 · Autor: Delia Rusu · Categorie: [Fonduri europene](https://financiarul.ro/fonduri-europene/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/fonduri-europene/romania-primeste-262-miliarde-euro-din-pnrr-comisia-europeana-aproba-cererea-4/ · Publicație: Financiarul

![PNRR Comisia Europeana cererea 4](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/05/PNRR-Comisia-Europeana-cererea-4-1778775704-1024x576.webp)

Decizia oficială luată joi la Bruxelles aduce o infuzie majoră de capital pentru economia românească. Comisia Europeană a validat cererea a patra de plată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deblocând o tranșă de 2,62 miliarde de euro.

Cifrele vorbesc de la sine.

Aprobarea vine într-un moment critic pentru execuția bugetară, asigurând lichiditatea necesară pentru continuarea marilor proiecte de infrastructură și digitalizare, fără a pune presiune suplimentară pe costurile de finanțare ale statului.

## Fără corecții financiare aplicate

Spre deosebire de episoadele anterioare, evaluarea tehnică a trecut fără tăieri. Iar acest detaliu tehnic semnalează o stabilizare a capacității administrative de a bifa jaloanele asumate în fața partenerilor europeni.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a detaliat contextul negocierilor și complexitatea pachetului legislativ aprobat. Declarația sa reflectă exact parcursul dosarului la nivel european.

„Comisia Europeană a avizat astăzi pozitiv cea de-a patra cerere de plata a României, în valoare de 2,62 de miliarde de euro. Cumva, lucrul acesta l-am anunţat deja că se va întâmpla săptămâna trecută. (…) Vă readuc aminte faptul că această cerere de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan. Este o cerere care nu are niciun fel de corecţie, niciun fel de sumă suspendată. Şi acest lucru nu s-a mai întâmplat de la prima cerere de plata a României. Atât cererea 2, cât şi cererea 3 au fost cu suspendări. (…) Cererea de plată 4 a avut reforme complicate. A vizat gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea, aspecte care ţin de reforme digitale, revizuirea cadrului fiscal, precum şi elemente legate de unul dintre motivele invocate în moţiunea care a dus la căderea Guvernului, respectiv guvernanţa corporativă. Acestea sunt lucruri foarte importante pe care Comisia le menţionează şi explică în ce au constat reformele, 38 de jaloane şi 24 de ţinte. Este foarte important să înţelegem că, după decizia Comisiei, a fost transmisă mai departe către Comitetul Economic şi Financiar această evaluare. Ne uităm la 27 mai pentru această procedură formală şi apoi pe 5 iunie pentru decizia Consiliului şi după aceea banii vor merge către România. Este important să înţelegem că acesta a fost un efort de echipă şi, atunci când România acţionează responsabil, în echipă, conlucrând forţe politice care înţeleg ce înseamnă interesul ţării mai presus de interesul de partid, se obţin rezultate”, a declarat ministrul.

## Impactul macroeconomic și fiscal

Ce înseamnă concret această evoluție pentru afacerea dvs.?

La o privire mai atentă, intrarea a 2,62 miliarde de euro în conturile statului (sumă ce va consolida rezervele valutare gestionate de BNR) temperează temporar nevoia Ministerului Finanțelor de a se împrumuta agresiv de pe piața internă. Numai că presiunile structurale rămân valabile, mai ales în zona revizuirii cadrului fiscal, un jalon bifat acum, dar care va produce efecte directe asupra companiilor în anii următori prin posibile ajustări de taxe.

Într-o relatare publicată joi seară, [Economica](https://www.economica.net/dragos-pislaru-comisia-europeana-a-avizat-astazi-pozitiv-cea-de-a-patra-cerere-de-plata-a-romaniei-este-o-cerere-care-nu-are-niciun-fel-de-corectie-niciun-fel-de-suma-suspendata_941591.html) a evidențiat că gradul de implementare al programului național a depășit un prag psihologic important, trecând de 60%.

Însă calendarul rămâne extrem de strâns.

## Sumele rămase de atras până la finalul programului

Dincolo de tranșa actuală, arhitectura financiară a planului mai include două cereri majore. Atingerea bornei de execuție mută acum atenția decidenților spre ultimele fonduri disponibile, o miză de ordinul zecilor de miliarde de lei pentru sectoarele de construcții, energie și IT, esențiale pentru menținerea ritmului de creștere a produsului intern brut.

Dragoș Pîslaru a explicat matematic situația fondurilor pe care România urmează să le solicite prin cererile 5 și 6.

„Aş vrea doar să vă mai spun că, în acest moment, cu cerea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului, şi mai avem de încasat, ce contează de altfel pe partea de grant, o sumă de 4,9 miliarde de euro, dacă o luăm cu tot cu suma brută, sau 4,2 miliarde euro dacă scădem prefinanţarea deja obţinută. Nu mai suntem atât de departe, avem într-adevăr şi pe partea de împrumut o sumă de 5 miliarde de euro tot brută, per total 7,7 miliarde euro sumă netă sau 10 miliarde sumă brută. Acestea sunt sumele pe care le mai avem de obţinut din cererile 5 şi 6 pentru a finaliza PNRR-ul”, a adăugat demnitarul.

Procedura formală pentru validarea actualei tranșe continuă la Comitetul Economic şi Financiar pe data de 27 mai. Decizia finală a Consiliului, care permite virarea efectivă a celor 2,62 miliarde de euro, este programată pentru 5 iunie.