# România și 14 state UE cer Bruxelles-ului menținerea bugetelor. Presiuni pentru fondurile de coeziune și agricultură.

> 15 state membre, inclusiv România, cer majorarea fondurilor europene pentru coeziune și agricultură în bugetul 2028-2034. Află impactul economic și deciziile.

Publicat: 26 mai 2026, 12:17 · Actualizat: 26 mai 2026, 12:19 · Autor: Delia Rusu · Categorie: [Fonduri europene](https://financiarul.ro/fonduri-europene/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/fonduri-europene/romania-si-14-state-ue-cer-bruxelles-ului-mentinerea-bugetelor-presiuni-pentru-fondurile-de-coeziune-si-agricultura/ · Publicație: Financiarul

![motiune de cenzura](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/04/motiune-de-cenzura-1777462349-1024x576.webp)

Un bloc comun format din 15 state membre presează Bruxelles-ul pentru menținerea alocărilor strategice în viitorul exercițiu financiar 2028-2034. România a inițiat o declarație oficială prin care solicită majorarea bugetelor pentru politică de coeziune și politică agricolă comună, pe fondul presiunilor de tăiere a acestor finanțări la nivel european.

## Miza menținerii subvențiilor agricole


Reducerea fondurilor de coeziune ar transfera automat o sarcină uriașă pe bugetul de stat. Asta ar forța o lărgire a GAP-ului fiscal pentru a susține proiectele de infrastructură vitale aflate în derulare. Iar pentru companiile din agrobusiness, o diminuare a subvențiilor europene se traduce printr-o vulnerabilitate directă în fața volatilității prețurilor la materii prime. Ceea ce înseamnă, o contracție severă a marjelor EBITDA pentru fermierii locali.

Dar cum s-a ajuns la acest blocaj financiar?

## Front comun împotriva tăierilor bugetare


Dezbaterile pe marginea viitorului cadru financiar multianual sunt marcate de o reorientare masivă a capitalului către industria de apărare și tranziția verde. Această paradigmă (similară cu șocurile de realocare din perioada post-pandemie) amenință liniile tradiționale care au asigurat convergența economică a țărilor din Europa Centrală și de Est. Așa cum arată datele publicate marți de [Economica](https://www.economica.net/ce-spune-nicusor-dan-despre-alocarile-ue-pentru-politica-de-coeziune-si-politica-agricola-comuna_944674.html), demersul diplomatic a coalizat rapid state precum Polonia, Spania, Italia, Ungaria sau Grecia sub umbrela grupului Prietenii Coeziunii.

> „Prin acest demers comun, ne dorim ca viitorul buget să continue să finanțeze politici fundamentale pentru proiectul european: politică de coeziune şi politică agricolă comună. Aceste linii strategice sunt deja afectate de propunerile de reducere a finanţărilor, deşi bugetul total propus al Uniunii este în creştere” - Nicușor Dan


Și miza competitivității nu poate fi ignorată în noul context geopolitic. Dincolo de infrastructura mare, fondurile trebuie să ajungă rapid în economia reală, direct la nivelul companiilor mici și mijlocii care susțin lanțurile de aprovizionare.

> „Solicităm ca alocările pentru aceste politici în viitorul buget să fie mai mari. Pentru România, fondurile europene rămân esenţiale pentru modernizare şi dezvoltare. În acelaşi timp, Europa trebuie să răspundă noilor provocări legate de securitate, energie şi competitivitate economică” - Nicușor Dan



## Ce urmează la Bruxelles


Declarația asumată de cele 15 state va fi prezentată formal în cadrul reuniunii miniștrilor pentru Afaceri Europene. Documentul intră ulterior pe agenda de dezbateri a viitorului Consiliu European. Până la o proiecție bugetară asumată de Comisie, rămâne neclar cum se va acoperi deficitul de finanțare dintre noile exigențe de securitate și nevoia cronică de capital a agriculturii est-europene.