# România surprinde piețele europene. Cifrele oficiale despre investițiile străine

> România a atras 109 proiecte de investiții străine directe în 2025, o creștere de 16%, generând peste 5.700 de locuri de muncă. Află sectoarele vizate.

Publicat: 21 mai 2026, 12:01 · Autor: Roxana Cojocaru · Categorie: [Investiţii](https://financiarul.ro/investitii/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/investitii/romania-surprinde-pietele-europene-cifrele-oficiale-despre-investitiile-straine/ · Publicație: Financiarul

![investiții străine directe](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/05/investitii-straine-directe-1779354087.webp)

România a înregistrat o creștere de 16% a numărului de proiecte cu capital străin în 2025, atrăgând 109 investiții directe care au generat 5.710 noi locuri de muncă (un avans de 39%). Aceste date plasează piața locală pe locul 11 la nivel european, într-un contrast clar cu tendința generală de contracție a economiilor vestice.

Cum se traduce această dinamică în economia reală? Dincolo de volumul brut, miza financiară majoră constă în reconfigurarea structurală a capitalului atras. Proiectele de extindere au devenit dominante, înregistrând un salt de 94% (de la 31 de inițiative în 2024, la 60 în 2025). Acest indicator confirmă că investitorii instituționali și corporațiile deja prezente își recalibrează fluxurile financiare pentru a-și consolida operațiunile locale, reducând riscul unor retrageri bruște de capital și transformând piața dintr-o destinație de test într-un hub pe termen lung.

## Capitalul caută stabilitate macroeconomică

La nivel continental, tabloul macroeconomic arată o încetinire severă. Europa a pierdut 7% din volumul investițiilor străine directe (ISD) anul trecut, pe fondul costurilor operaționale tot mai mari cu energia și al accesului restricționat la finanțare. Iar într-o analiză publicată recent de [zf](https://www.zf.ro/zf-24/ey-attractiveness-survey-romania-2026-investitiile-straine-directe-23156596), se observă că numărul locurilor de muncă generate de aceste proiecte aproape s-a înjumătățit față de vârful din 2021. Dimensiunea medie a scăzut de la aproximativ 70 la doar 40 de posturi per proiect.

Piețele mature decontează cel mai greu această tranziție. Franța a atras 852 de proiecte (o scădere de 17%), Marea Britanie a raportat 730 de investiții (minus 14%), iar Germania a coborât la 548 de proiecte (minus 10%). Europa de Sud prezintă o evoluție mixtă, cu Spania pe un trend ascendent (376 de proiecte, plus 7%), în timp ce Italia și Portugalia au înregistrat scăderi de 8%, respectiv 5%.

Dar România a reușit să evite acest declin printr-o diversificare strategică. Distribuția sectorială arată o economie care nu mai depinde exclusiv de un singur ciclu industrial. Sectorul de utilaje și echipamente conduce clasamentul cu 17 proiecte (16% din total). Urmează zona de software și servicii IT cu 14 proiecte, transportul și logistica (13 proiecte), alături de producătorii auto și sectorul agroalimentar, fiecare atrăgând câte 12 investiții majore.

Perspectivele pe termen mediu depind însă de factori instituționali și de coerența legislativă.

> „Menţinerea acestui trend va depinde de capacitatea de a asigura predictibilitate, stabilitate politică şi coerenţă în politicile publice, într-un context în care indicatorii din prima parte a anului 2026 arată o creştere a atractivităţii României, pe baza datelor M&A, în timp ce perspectiva aderării la OCDE ar putea creşte şi mai mult potenţialul atragerii de ISD.” - Bogdan Ion, Country Manging Partner EY România şi Moldova

## în regiune

Din punct de vedere geografic, harta investițiilor interne relevă o polarizare accentuată. București-Ilfov domină numeric cu 45 de proiecte, însă acestea au generat doar 754 de poziții noi (o medie de 17 locuri de muncă per proiect), reflectând o concentrare pe servicii de suport și activități administrative. În schimb, polii industriali din restul țării atrag capitalul intensiv. Regiunea Nord-Vest a generat 1.375 de locuri de muncă din 14 proiecte, urmată de Centru (1.108 din 13 proiecte), Vest (909 din 11 proiecte) și Sud-Vest Oltenia (737 de locuri de muncă din doar 4 proiecte majore).

Și totuși, competiția regională rămâne dură. Polonia domină detașat Europa Centrală și de Est cu 285 de proiecte (o creștere de 10%). Ungaria, deși a atras doar 73 de proiecte (o contracție de 9%), reușește să compenseze prin dimensiunea masivă a acestora și impactul major asupra ocupării forței de muncă locale.

## Tehnologia și industria de apărare atrag fondurile

La nivel global, se conturează o reorientare strategică a fluxurilor financiare către sectoarele cu valoare adăugată mare. Proiectele din domeniul inteligenței artificiale aproape s-au dublat, ajungând la 306 inițiative în 2025 (un avans de 96%), în timp ce locurile de muncă aferente au crescut cu 41% (până la 14.693). Sectorul apărării a înregistrat și o creștere explozivă, cu 107 proiecte noi (plus 84%) și 6.887 de locuri de muncă generate, pe fondul nevoii urgente de securitate industrială a continentului european.

Numai că tranziția verde vine cu un cost social clar . Deși numărul proiectelor din energia cu emisii reduse de carbon a urcat la 89, locurile de muncă generate s-au prăbușit cu 63% (de la 5.565 la 2.039), un efect direct al automatizării masive din acest sector energetic.

Consolidarea poziției României pe această hartă a capitalului depinde strict de viitoarele decizii guvernamentale. Rămâne de urmărit cum va gestiona executivul presiunile fiscale în următoarele trimestre, având în vedere că orice modificare bruscă a regimului de taxare poate suspenda instantaneu planurile de extindere aflate acum pe masa consiliilor de administrație.