# Curtea Constituțională a respins sesizarea Guvernului privind fondurile pentru salariile restante din instanțe > Curtea Constituțională a respins sesizarea Guvernului privind salariile restante din instanțe. Publicat: 16 noiembrie 2026, 19:26 · Actualizat: 16 noiembrie 2026, 19:26 · Autor: Redactia Financiarul · Categorie: [Justiție](https://financiarul.ro/justitie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/justitie/curtea-constitutionala-a-respins-sesizarea-guvernului-privind-fondurile-pentru-salariile-restante-din-instante/ · Publicație: Financiarul ![Curtea Constituțională a respins încercarea Guvernului de a contesta hotărârea privind 4 miliarde de lei pentru restanțele salariale din instanțe](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/11/curtea-constitutionala-a-respins-sesizarea-guvernului-1024x576.jpg) Curtea Constituțională a respins încercarea Guvernului de a folosi un conflict cu Înalta Curte pentru a contesta hotărârea privind fondurile necesare plății restanțelor salariale din instanțe. Decizia CCR nr. 973 din 7 octombrie 2026 nu aduce însă automat bani în conturile judecătorilor și ale celorlalți angajați îndreptățiți. În motivare, CCR arată că Guvernul nu poate transforma această procedură într-o nouă cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești. Curtea observă și că Executivul nu a respectat calendarul de plată pe care îl stabilise prin propriile acte. Sesizarea fusese făcută de Ilie Bolojan, prim-ministru interimar la acel moment. Decizia CCR este definitivă și nu anulează ori suspendă hotărârea prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să asigure fondurile. ## Ce bani trebuie asigurați pentru restanțele din instanțe La 5 mai 2026, Curtea de Apel București a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să facă demersurile bugetare pentru [alocarea integrală a sumelor necesare plății restanțelor scadente în 2026](https://www.luju.ro/static/files/2026/05_mai/19/CAB_ICCJ_drepturi_salariale_bolojan.pdf). Hotărârea permite și folosirea unei rectificări bugetare, dacă este nevoie. Recursul Guvernului și al Ministerului Finanțelor a fost respins definitiv de Înalta Curte, potrivit informației publicate la 15 octombrie 2026. Hotărârea Curții de Apel detaliază 4.013.986 mii de lei pentru personalul Înaltei Curți și al celorlalte instanțe. Din această sumă, 3.487.152 mii de lei privesc drepturi restante aferente tranșelor din 2024, 2025 și 2026, iar 526.834 mii de lei privesc drepturi pentru care se poate cere executarea silită. Sunt vizați judecătorii și alte categorii îndreptățite, inclusiv personalul auxiliar și cel conex din instanțe. Cifra de aproximativ 4,8 miliarde de lei, indicată în relatarea din 16 noiembrie despre motivarea CCR drept miză a litigiului, nu reprezintă o plată imediată către angajați. Suma cuvenită fiecărei persoane depinde de drepturile care i-au fost recunoscute și de tranșa ajunsă la plată. ## Calendarul legal arată anul plății, nu o zi comună tuturor [Ordonanța de urgență nr. 52/2025](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/302698) prevede plata în 2026 a [tranșelor din hotărâri judecătorești](https://financiarul.ro/actualitate/ccr-discuta-joi-sesizarea-ap-privind-oug-care-suspenda-plata-salariilor-obtinute-in-instante-de-bugetari/) care erau scadente până la 31 decembrie 2025 și rămăseseră neachitate la intrarea ei în vigoare. Ordonanța indică anul, nu o zi în care toți beneficiarii primesc banii. Pentru o categorie de diferențe salariale calculată pornind de la valoarea de referință de 605,225 lei, [calendarul din Ordonanța de urgență nr. 107/2024](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/291679) stabilește plata a 10% din diferență în 2026, după 5% în 2025. Restul este eșalonat până în 2029. Cei 605,225 lei sunt o valoare folosită la calcul, nu suma pe care o primește fiecare angajat. ## Cine face demersurile pentru plată Hotărârea Curții de Apel a stabilit pentru Guvern și Ministerul Finanțelor un termen de executare de 10 zile de la rămânerea ei definitivă. Ea prevede o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă zilnică egală cu 20% din salariul minim brut pe economie. Termenul privește executarea obligațiilor stabilite prin hotărâre, nu fixează aceeași zi de încasare pentru fiecare angajat. Ordinul ministrului Justiției nr. 2.149/C/2026 prevede că plata se face prin instituția angajatoare, pe liste nominale separate de cele pentru salariile curente. Nu stabilește o cerere individuală obligatorie pentru fiecare angajat și nici plata imediată a tuturor restanțelor. Dacă obligațiile din hotărâre rămân neexecutate, creditorul poate sesiza instanța de executare potrivit Legii nr. 554/2004.