A vrut să fie sigur că nu îi lipseşte alcoolul, atunci când Lionel Platteuw îşi făcea planuri cum va face faţă carantinei impuse în Belgia din cauza coronavirusului, transmite Reuters.
„Prima mea îngrijorare a fost că nu avem suficientă bere şi vin. Eram preocupat şi de hârtie igienică dar nu vroiam să fiu blocat în casă fără alcool”, spune acest consultant din Bruxelles.
Iar creşterea vânzărilor de bere şi băuturi spirtoase la magazine sugerează că băutori din întreaga lume au adoptat o atitudine similară.
Citeste si:
Toate vânzările la magazinele care comercializează băuturi spirtoase în Marea Britanie au crescut cu o treime în luna martie, în timp ce vânzările de alcool la magazinele americane s-au majorat cu peste 50% în săptămâna care a urmat după introducerea stării de urgenţă naţională.
Însă cu toate acestea, industria băuturilor nu desface încă şampania.
Dar, creşterea vânzărilor de bere şi băuturi spirtoase la magazine a coincis cu închiderea barurilor, cluburilor şi restaurantelor. Şi chiar dacă statele încep să relaxeze restricţiile, aceste localuri ar urma să fie printre ultimele care vor fi redeschise.
De asemenea, producătorii de băuturi alcoolice se confruntă cu probleme cu aprovizionarea şi, în unele cazuri, chiar cu interdicţii deoarece autorităţile se tem că un consum excesiv de alcool ar afecta eforturile de păstrare a distanţei sociale. În plus, criza economică globală va afecta şi cheltuieile consumatorilor, astfel că băutorii vor migra de la mărcile premium spre alternativele mai ieftine.
Cu toate acestea, consumul de băuturi la baruri şi restaurante este responsabil pentru aproximativ 20% din vânzările de băuturi spirtoase şi 25% din vânzările de bere, astfel că vânzările la magazine ar trebui să crească cu 25-30% pentru a compensa închiderea barurilor şi restaurantelor. Însă semnalele arată că vânzările în magazine încep să încetinească. Potrivit firmei de cercetare Nielsen, vânzările de alcool la magazine au crescut cu un sfert la începutul lunii martie dar ritmul de creştere a încetinit la 16% în ultima săptămână din aprilie.
În Europa, barurile sunt responsabile pentru o proporţie mai mare din vânzările de alcool, proporţie care în Spania ajunge la 60%. De asemenea, în multe ţări în curs de dezvoltare, inclusiv China şi Brazilia, cel puţin din jumătate din consumul de alcool se face în baruri.
Cees ‘t Hart, director general la producătorul danez de bere Carlsberg, a declarat pentru Reuters că vânzările în sistem de retail în Europa au început deja să revină la normal după achiziţiile iniţiale determinate de panică.
Rivalul olandez Heineken a constatat că şi alcoolul cumpărat în magazine este destinat să fie consumat la evenimente în grup, care acum sunt interzise. „Consumul de bere are legătură cu ocaziile sociale iar aceste ocazii pentru consum acum au dispărut” a declarat luna trecută directorul general de la Heineken, Jean-Francois van Boxmeer, după ce a dezvăluit că în luna martie volumul vânzărilor de bere a scăzut cu o treime în Italia şi cu un sfert în Spania.
De altfel, carantina a creat şi alte probleme pentru producători de băuturi. Ei au fost nevoiţi să îşi suspende producţia în ţări precum China, India, Malaezia şi Mexic, unde săptămâna trecută stocurile de bere erau la 10%. În plus, restricţiile de călătorie au închis magazinele duty-free, un alt motiv de îngrijorare pentru producătorii de spirtoase. În aceste condiţii, grupul Pernod Ricard, producătorul mărcii de votcă Absolut şi al de whiskey Jameson, se aşteaptă la o scădere de 80% a vânzărilor în magazinele de tip ‘travel retail’ în perioada februarie-iunie.
Pe măsură ce restricţiile sunt relaxate, nu este clar cât de rapid vor reveni consumatorii de alcool la vechile lor obiceiuri.
Spiros Malandrakis, de la firma de cercetare de piaţă Euromonitor International, crede că nu va avea loc o creştere explozivă a cererii pe măsură ce restricţiile sunt eliminate treptat, iar unele baruri vor da chiar faliment deoarece menţinerea distanţei sociale îi va face unii clienţi vor fi reticenţi în a merge în localuri. Malandrakis crede şi că această criză va însemna sfârşitul unui trend manifestat în ultimii doi ani, conform căruia băutorii au fost îndemnaţi să cheltuie mai mulţi bani pentru mărci premium. Un exemplu este ce s-a întâmplat după criza financiară din 2008-2009, când consumatorii s-au îndreptat spre produse mai ieftine. Iar acum toate semnalele sugerează că loviturile date locurilor de muncă şi economiilor de pandemia de coronavirus vor fi mult mai grave.
