# Alegeri în lrak: Miza ascunsă din spatele urnelor

> Peste 21 de milioane de alegători sunt chemaţi la urne într-un scrutin marcat de scepticism și de influenţe regionale. Iranul și SUA urmăresc îndeaproape rezultatele, iar prezenţa la vot ar putea a...

Publicat: 11 noiembrie 2025, 06:11 · Autor: Stefan Ungureanu · Categorie: [Politică](https://financiarul.ro/politica/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/politica/alegeri-in-lrak-miza-ascunsa-din-spatele-urnelor/ · Publicație: Financiarul

![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2025/11/alegeri_in_lrak_miza_ascunsa_din_spatele_urnelor.webp)

**Peste 21 de milioane de alegători sunt chemaţi la urne într-un scrutin marcat de scepticism și de influenţe regionale. Iranul și SUA urmăresc îndeaproape rezultatele, iar prezenţa la vot ar putea atinge un nou minim istoric. **

## Un test pentru stabilitatea Irakului

 Marţi, lrakul organizează [alegeri](https://financiarul.ro/politica/duminica-incepe-votul-care-ar-putea-schimba-viitorul-irakului/) parlamentare într-un context tensionat. Țara, care a rămas surprinzător de stabilă în ultimii ani, continuă să se lupte cu moștenirea războaielor și corupţia adânc înrădăcinată. Scrutinul este urmărit atent atât de Teheran, cât și de Washington.

 Chiar dacă mulţi cetățeni și-au pierdut încrederea în procesul electoral, peste 7.700 de candidaţi, dintre care aproape 2.500 sunt femei, concurează pentru cele 329 de locuri din parlament. Totuși, doar 75 de candidați independenţi au șanse reale, din cauza unui sistem electoral care favorizează partidele mari.

 Prezenţa la vot a fost de 41% în 2021, cel mai scăzut nivel din istoria recentă. Experții avertizează că anul acesta numărul ar putea să scadă și mai mult, mai ales în orașele unde infrastructura slabă și lipsa serviciilor publice alimentează nemulțumirea.

## Elitele politice și speranțele populaţiei

 În spatele aparenței democratice, realitatea este dificilă. Mulţi irakieni cred că votul este doar o formalitate care aduce beneficii doar elitelor politice și aliaţilor lor regionali. "Nu mai am iluzii", spune un tânăr din Bagdad care a ales să nu participe la scrutin.

 _ De ce persistă această percepţie? Răspunsul se găsește în structura de putere neschimbată de ani de zile. După căderea lui Saddam Hussein, un sunnit, majoritatea șiită a preluat controlul. Prin convenţie, funcţiile cheie sunt împărţite pe criterii etnice: un șiit ocupă funcția de prim-ministru, un sunnit conduce parlamentul, iar președinția, în mare parte simbolică, revine unui kurd.

### Liderii rămân aceiași

 Numele din fruntea politicii nu s-au schimbat prea mult. Prim-ministrul Mohammed Shia al-Sudani, care a promis stabilitate și reconstrucție, este favorit pentru un nou mandat. El face parte din Cadrul de Coordonare, o coaliţie de partide șiite susținută de lran.

 "Am protejat Irakul de haosul din Orientul Mijlociu", a declarat recent Sudani. Totuși, criticii susțin că această stabilitate a menţinut în viață un sistem profund corupt.

## O generaţie dezamăgită de promisiuni

 Tinerii sub 30 de ani, care reprezintă 60% din populaţie, sunt cei mai sceptici. Pentru ei, lipsa locurilor de muncă, electricitatea care funcţionează intermitent și școlile învechite sunt probleme mai presante decât discuţiile politice.

 De ce nu ies la vot? Un sondaj neoficial realizat în universităţi arată că șapte din zece studenţi cred că "votul nu schimbă nimic". Mulţi sunt de părere că sistemul electoral este conceput să descurajeze apariția candidaţilor independenți.

 Totuși, există și excepții. Grupuri de activiști din Basra și Najaf au reușit să înscrie câțiva candidaţi independenţi. "E doar un prim pas", spune Ali, un organizator de campanii. "Dar fără presiune din exterior, sistemul nu se va schimba niciodată."

## Ce urmează după alegeri

 Ce se va întâmpla după închiderea urnelor? Analiştii cred că Sudani va obține victoria, însă cu un sprijin mai mic decât în 2022. Cel mai probabil, va urma o perioadă de negocieri între partidele șiite pentru formarea unei coaliții și stabilirea posturilor cheie.

 Atenţia internaţională se concentrează pe două aspecte: modul în care Irakul va gestiona relaţiile tensionate dintre SUA și Iran și dacă noul guvern va reuși să atragă investiţii pentru reconstrucție. Deocamdată, răspunsurile depind de prezenţa la vot și de încrederea irakienilor în posibilitatea unei schimbări reale.

 Indiferent de rezultat, mulți irakieni rămân rezervaţi în privința viitorului, așteptând să vadă dacă alegerile vor aduce cu adevărat vreo schimbare în viața lor de zi cu zi.