# AUR pune presiune pe Guvern după criza apei din Prahova și Dâmboviţa

> Parlamentarii AUR au depus o moţiune simplă în Senat, acuzând-o pe ministra Mediului, Diana Buzoianu, de lipsă de reacție în criza apei din Prahova și Dâmboviţa, unde peste 100.000 de persoane au r...

Publicat: 10 decembrie 2025, 11:16 · Autor: Stefan Ungureanu · Categorie: [Politică](https://financiarul.ro/politica/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/politica/aur-pune-presiune-pe-guvern-dupa-criza-apei-din-prahova-si-dambovita/ · Publicație: Financiarul

![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2025/12/aur_pune_presiune_pe_guvern_dupa_criza_apei_din_prahova_si_dambovita-1024x535.webp)

**Parlamentarii [AUR](https://financiarul.ro/business/pretul-aurului-atinge-un-record-istoric-pe-fondul-incertitudinii-din-sua/) au depus o moţiune simplă în Senat, acuzând-o pe ministra Mediului, Diana Buzoianu, de lipsă de reacție în criza apei din Prahova și Dâmboviţa, unde peste 100.000 de persoane au rămas fără apă potabilă, apă caldă și căldură. AUR susţine că "over 100,000 citizens have been left without drinking water, hot water, and heat" și acuză autorităţile de "ignorance with criminal irresponsibility" în gestionarea situaţiei. **

## Vieţi date peste cap în Prahova și Dâmboviţa

 În județele Prahova și Dâmbovița, mii de oameni s-au confruntat cu lipsa apei curente, a apei calde pentru igienă și a căldurii în locuințe. Peste 100.000 de persoane au fost afectate de această situaţie dificilă, iar infrastructura de bază s-a dovedit vulnerabilă.

 Potrivit moţiunii simple depuse la Senat, acești oameni au fost nevoiţi să trăiască *"like in the Middle Ages" *. Problema principală a fost oprirea alimentării cu apă în 13 localităţi, ceea ce a dus la probleme serioase pentru comunitate.

 Totul a pornit de la golirea barajului Paltinu, un proces cunoscut ca fiind riscant. De această dată, riscurile s-au confirmat, iar alimentarea cu apă a fost întreruptă, afectând puternic populaţia. Acest incident ridică semne de întrebare cu privire la administrarea barajelor și la existența unor planuri eficiente de intervenţie în situaţii de urgenţă.

 Lipsa apei a dus la închiderea unor spitale și la oprirea funcționării centralei de la Brazi. Criza a pus în pericol nu doar confortul oamenilor, ci și sănătatea publică și funcţionarea sistemului energetic naţional, aspecte care ţin de responsabilitatea autorităţilor centrale, inclusiv a Ministerului Mediului.

## Cine este tras la răspundere pentru lipsa apei

 AUR o consideră pe Diana Buzoianu direct responsabilă pentru această criză. Formaţiunea susţine: *"Prahova under siege: over 100,000 Romanians condemned to thirst and disease under the complicit gaze of Environment Minister Diana Buzoianu" *. Moţiunea evidențiază faptul că ministra știa de planurile de golire a barajului Paltinu și de riscurile asociate, dar nu ar fi acționat corespunzător.

 Potrivit AUR, deși era informată despre riscuri, ministra nu a intervenit pentru a preveni problemele. Această lipsă de reacţie este esenţială în acuzaţiile aduse de AUR și ridică întrebări despre modul în care sunt gestionate politicile publice privind resursele vitale.

 AUR critică modul în care a fost gestionată situația, acuzând Ministerul Mediului de lipsă de reacţie și dezinteres. De asemenea, se arată că nua existat un plan clar pentru gestionarea unor astfel de crize, care pot apărea oricând. În contextul discuţiilor despre infrastructura de apă și vulnerabilităţile barajelor, devine evidentă nevoia unei strategii naţionale în domeniu.

  Moţiunea folosește termeni duri, acuzând "ignorance with criminal irresponsibility" privind vulnerabilităţile barajelor și acumulărilor de apă din România.

### Decizii care ridică semne de întrebare la vârful Guvernului

  Moţiunea îl menţionează și pe premierul Ilie Bolojan, care, potrivit AUR, nu a dispus o anchetă guvernamentală serioasă. În schimb, a lăsat-o pe Diana Buzoianu să investigheze situaţia în care era direct implicată, fapt ce a generat critici legate de lipsa de transparenţă și imparţialitate.

 AUR consideră că această decizie a premierului arată lipsă de implicare din partea conducerii guvernului și subliniază nevoia unor măsuri concrete pentru a preveni astfel de situații în viitor. În acest context, se discută și despre necesitatea unor reglementări suplimentare la nivelul Consiliului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

## Presiune tot mai mare pe autorităţi

 Prin această moţiune, AUR cere premierului Bolojan să intervină direct și rapid pentru identificarea responsabililor și pentru aplicarea măsurilor necesare. Scopul este rezolvarea rapidă a crizei și prevenirea unor probleme similare pe viitor, o temă prezentă și în alte proiecte de lege privind gestionarea resurselor naturale.

  Moţiunea solicită găsirea rapidă a celor vinovaţi și luarea de măsuri pentru ca astfel de situaţii să nu se mai repete. Locuitorii din Prahova și Dâmboviţa au nevoie de soluţii clare, nu doar de promisiuni. Această presiune publică este resimțită și în cadrul Camerei Deputaţilor, unde se discută frecvent despre responsabilitatea instituţiilor publice.

 AUR transmite și un mesaj mai larg, cerând ca politicile publice ale ţării *"should no longer be left in the hands of incompetents and impostors" *. Acesta este un apel la schimbare și la responsabilitate în gestionarea resurselor vitale, un mesaj care a apărut și în alte comunicate de presă recente.

  Moţiunea urmează să fie discutată în Senat, iar votul parlamentarilor va decide dacă măsurile propuse de AUR vor fi adoptate sau nu. Presiunea asupra guvernului și a ministrului Mediului a crescut, iar așteptările publicului sunt mari, inclusiv din partea Plenului Senatului.

## Ce urmează pentru oamenii afectaţi

 Criza apei din Prahova și Dâmboviţa a scos la iveală probleme serioase în infrastructura de bază. Barajele și sistemele de acumulare a apei sunt esenţiale pentru comunități, iar orice deficiență poate avea efecte grave și rapide.

 Chiar dacă rezultatul moţiunii va fi stabilit prin votul senatorilor, subiectul rămâne de actualitate. Se ridică întrebări despre cât de pregătite sunt autorităţile să gestioneze riscurile și situaţiile de urgenţă. Există planuri de intervenţie eficiente? Se aplică la timp? Aceste întrebări sunt discutate inclusiv în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.

 Guvernul și ministra Mediului trebuie să răspundă public la aceste acuzaţii și să prezinte măsuri concrete pentru a evita repetarea unor astfel de crize. Cetăţenii așteaptă explicaţii clare și soluţii rapide, iar comunicarea cu populaţia este esenţială în astfel de momente.

 Pentru cei peste 100.000 de oameni afectaţi, prioritatea este reluarea furnizării apei potabile, a apei calde și a căldurii. Este important ca deciziile luate la nivel politic să fie urmate de acţiuni reale și eficiente pe teren, astfel încât viața de zi cu zi să revină la normal. În paralel, se discută despre necesitatea unor investiţii majore în infrastructura de apă, inclusiv prin fonduri europene dedicate acestui sector.