# BNS cere analiza în CSAT pentru contractul de 2,4 miliarde de euro cu OMV Petrom. Ce risc intră în buget

> Statul român va achiziționa gaze din Neptun Deep cu 48,752 euro/MWh până în 2034, cu un preț cu 113% peste reperul pentru populație.

Publicat: 20 august 2026, 15:06 · Actualizat: 20 august 2026, 15:06 · Autor: Adrian Rusu · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/politica/bns-cere-analiza-in-csat-pentru-contractul-de-2-4-miliarde-de-euro/ · Publicație: Financiarul

![Gaze Neptun Deep, BNS cere analiza în CSAT pentru contractul de 2,4 miliarde de euro cu OMV Petrom. Ce risc intră în buget](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/08/gaze-neptun-deep-1024x683.jpg)

[Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google](https://www.google.com/preferences/source?q=financiarul.ro)

În solicitarea trimisă președintelui Nicușor Dan (președintele României), Blocul Național Sindical a pus pe masa CSAT un risc bugetar cu efect direct în economie: statul se pregătește să cumpere gaze din Marea Neagră la un preț care depășește atât reperul folosit pentru populație, cât și estimările actuale ale pieței pentru 2027. Pentru consumatori și companii, asta înseamnă fie pierderi suportate din bani publici dacă piața coboară, fie facturi și costuri de producție mai mari dacă diferența este transferată mai departe.

În perioada 2027-2034, statul român urmează să achiziționeze 49,9 milioane MWh, adică 49,9 TWh, de gaze naturale din proiectul Neptun Deep de la OMV Petrom. Prețul stabilit este de 48,752 euro/MWh, cu 113% peste nivelul de referință de 22,8 euro/MWh folosit de BNS pentru prețul reglementat la populație. La această cotație, valoarea totală a contractului trece de 2,4 miliarde de euro.

Dimensiunea financiară a angajamentului este relevantă tocmai prin durata lui. Un contract întins pe opt ani fixează un cost de intrare în sistem într-un moment în care BNS arată că prețul agreat este și peste estimările pentru hub-ul TTF din Olanda din 2027, de aproximativ 45 euro/MWh. Diferența contează pentru orice mecanism ulterior de vânzare în economie: dacă prețurile internaționale scad sub nivelul contractual, statul rămâne cu un cost mai mare decât piața.

Potrivit [Forbes.ro](https://www.forbes.ro/gazele-pe-care-statul-le-va-cumpara-de-la-omv-petrom-sunt-cu-113-mai-scumpe-decat-reperul-actual-pentru-populatie-bns-cere-analiza-in-csat-517452), BNS a cerut ca decizia să fie introdusă pe ordinea de zi a CSAT pentru o analiză de impact economic. Solicitarea merge către Nicușor Dan, ales președintele României în mai 2025, după mandatul de primar general al Bucureștiului.

> „Nu vorbim despre o ajustare marginală”, a transmis Blocul Național Sindical în comunicatul prin care cere analiza contractului.

## Prețul fix pentru gazele din Marea Neagră aduce riscuri

Primul risc indicat de BNS privește bugetul public. Dacă prețurile internaționale la gaze scad sub 48,752 euro/MWh în anii de derulare ai contractului, statul cumpără la un nivel supracurent de piață și înregistrează un cost suplimentar pe care nu îl mai poate evita pe durata acordului.

Al doilea risc se mută din buget în economie. Dacă gazul achiziționat la acest nivel de preț este împins mai departe în lanțul economic, costul suplimentar poate ajunge în facturile consumatorilor și în bilanțurile companiilor. Pentru industrie, un input energetic mai scump înseamnă presiune pe marje, competitivitate mai slabă și costuri de producție mai ridicate față de un scenariu aliniat la piață.

Semnalul de preț este important și pentru segmentul reglementat. Raportarea făcută de BNS la nivelul de 22,8 euro/MWh folosit pentru populație arată o diferență de 113% față de prețul de achiziție din Neptun Deep. Chiar dacă cele două repere nu descriu același mecanism contractual, comparația arată cât de mare este ecartul pe care statul și-l asumă la intrare.

## BNS contestă parteneriatul deținut de stat

O a doua linie de critică vizează contrapartea contractuală. BNS întreabă de ce achiziția se face de la OMV Petrom, în condițiile în care Romgaz, companie controlată de statul român, deține 50% din proiectul Neptun Deep.

Contextul corporativ al proiectului face întrebarea relevantă pentru finanțele publice. Neptun Deep este dezvoltat în parteneriat egal, 50%-50%, de OMV Petrom și Romgaz. Într-o structură de acest tip, alegerea canalului de achiziție nu este un detaliu formal, pentru că influențează felul în care statul își gestionează expunerea într-un activ la care participă deja printr-o companie proprie.

Pentru piața energiei, implicația este mai largă decât prețul unei singure tranzacții. Un reper contractual de 48,752 euro/MWh pentru 49,9 TWh pe intervalul 2027-2034 poate deveni un punct de referință în negocierea altor volume, iar asta poate păstra presiunea asupra costurilor într-o perioadă în care companiile își calculează investițiile și bugetele pe ipoteze de energie.

Pasul următor cerut explicit de BNS este introducerea subiectului pe ordinea de zi a CSAT, astfel încât analiza să vizeze impactul economic al contractului care acoperă livrări programate începând din 2027 și până în 2034.

**Citește și:**

- [Rolls-Royce a obținut contractul pentru trei reactoare nucleare SMR în Suedia](https://financiarul.ro/companii/rolls-royce-a-obtinut-contractul-pentru-trei-reactoare-nucleare-smr-in-sued/)
- [CNSC deblochează 4,87 miliarde de lei. Contractul pentru primul tronson al A8, validat.](https://financiarul.ro/companii/cnsc-deblocheaza-487-miliarde-de-lei-contractul-pentru-primul-tronson-al-a8-validat/)
- [CNSC a deblocat 3,7 miliarde de lei pentru drumul Suceava-Siret. CNAIR atribuie contractul.](https://financiarul.ro/constructii/cnsc-a-deblocat-37-miliarde-de-lei-pentru-drumul-suceava-siret-cnair-atribuie-contractul/)