În prezent, premierul ungar Viktor Orbán se confruntă cu o nouă încercare, din partea deputaților europeni de a face să deraieze viitoarea sa președinție a UE, dar diplomații spun că nu există niciun apetit în Consiliul UE pentru o astfel de mișcare.
Astfel, eurodeputatul finlandez de centru-dreapta Petri Sarvamaa a dat startul luni (8 ianuarie) cu o propunere de a-i retrage lui Orbán dreptul de vot în Consiliu din cauza „încălcării grave și persistente a valorilor UE”.
În petiţia sa, „Ungaria a fost criticată în repetate rânduri pentru erodarea statului de drept și, mai ales, după acțiunile Ungariei de a perturba procesul decizional al statelor membre în cadrul reuniunii EUCO din decembrie [EU summit], considerăm că a venit timpul ca Parlamentul European să ia măsuri”, se arată în petiția lui Sarvamaa adresată colegilor eurodeputați.
Se ştie că „Întreruperea” se referă la veto-ul lui Orbán asupra finanțării UE pentru Ucraina, pentru a forța UE să deblocheze toate fondurile UE pentru Ungaria, care au fost reținute anterior din cauza preocupărilor legate de statul de drept.
În acest sens, Parlamentul UE și Comisia Europeană au lansat deja o procedură similară de excludere a lui Orbán din Consiliul UE în 2018, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul UE.
De altfel, procedura continuă să se deruleze în interiorul Consiliului, cu dezbateri ocazionale, dar nu a mers niciodată mai departe, deoarece nu are consensul necesar pentru a merge mai departe.
Dar pentru Sarvamaa, care este responsabil cu afacerile bugetare ale UE pentru grupul PPE de centru-dreapta, acest nou proces are mai multe șanse de reușită, deoarece ar invoca în schimb articolul 7 alineatul (2) mai puțin oneros din tratat.
Astfel, „Articolul 7 alineatul (2) este o procedură de constatare a existenței unei încălcări grave și persistente a valorilor”, a declarat el pentru EUobserver.
În plus, „După declararea existenței acestei încălcări grave și persistente a valorilor (votată în unanimitate în Consiliu), este posibil ca statele membre să meargă pentru suspendarea anumitor drepturi de membru (votată cu majoritate calificată în Consiliu)”, a adăugat el.
Iniţial, deputații europeni au votat, de asemenea, într-o rezoluție fără caracter obligatoriu, în iunie anul trecut, pentru a suspenda viitoarea președinție a lui Orbán la Consiliul UE, care ar trebui să înceapă în iulie.
Și chiar dacă aceasta a căzut în „urechi surde” în Consiliu, Sarvamaa a declarat că noua campanie ar putea avea același rezultat dorit.
În avertizarea sa, „Dacă Ungaria ar fi lipsită de dreptul de vot în Consiliu, ar fi destul de clar că Ungaria nu ar putea deține următoarea președinție a UE”, a spus el.
Iar, „Dacă petiția este susținută dincolo de liniile de partid și există un sprijin clar în rândul deputaților europeni, nu văd niciun motiv pentru care Parlamentul European să nu acționeze rapid”, a adăugat el.
Însă, apelul lui Sarvamaa vine după ce președintele Consiliului UE, Charles Michel, a declarat că se va retrage mai devreme pentru a candida ca europarlamentar.
Iar acest lucru ar putea să accelereze rolul lui Orbán la președinția UE, prin preluarea de către acesta a atribuțiilor lui Michel de a vorbi în numele UE pe scena mondială până la numirea unui înlocuitor pe termen lung al președintelui Consiliului UE.
În opinia sa, „Acest lucru nu ar face decât să sublinieze importanța petiției”, a declarat Sarvamaa.
Care este pericolul grav?
În acest sens, niciunul dintre eurodeputații maghiari, din partidul lui Orbán, nu a răspuns la întrebările EUobserver.
Însă, Márton Gyöngyösi, din partea partidului de opoziție de dreapta Jobbik din Ungaria, a declarat: „O majoritate a deputaților europeni ar spune, de asemenea, că … ideea ca el [Orbán] conduce Consiliul, de a prelua președinția UE sau de a reprezenta UE sub orice formă este un pericol grav.”
Dar, analizând bilanțul UE în ceea ce-l privește pe Orbán, Gyöngyösi a adăugat: „Există o mare confuzie în ceea ce privește strategia care ar trebui să fie pentru a-l contracara”.
La întrebarea sa, „Cum este posibil să se ia în considerare orice sancțiuni împotriva lui, când UE tocmai a eliberat 10 miliarde de euro pentru a finanța proiectul iliberal al dlui Orbán?
UE nu numai că își pierde credibilitatea, dar se face și ridicolă„, a adăugat el.
La rândul său, Petras Austrevicius, un europarlamentar lituanian din grupul liberal Renew Europe, a declarat de asemenea: „Nu cred că există mijloace legale pentru a atinge acest mare obiectiv. [Orbán sanctions]”.
„Nu va fi ușor să se ajungă la o poziție comună în Consiliu, deoarece este o chestiune foarte sensibilă și unele [member states] ar putea mirosi un potențial risc de a deveni ei înșiși următoarea „victimă” a unei astfel de proceduri”, a spus el.
Și diplomații din două țări care, în mod normal, sunt destul de aprigi în ceea ce privește chestiunile legate de statul de drept au fost de acord.
„O președinție de rahat”?
În acest context politic, „Nu văd niciun sprijin pentru acest lucru în Consiliu”, a declarat unul dintre diplomați, sub rezerva anonimatului.
„Atunci vă aflați pe [o] pantă alunecoasă când vine vorba de întreaga structură a președinției rotative a UE”, au adăugat ei.
Cel de-al doilea diplomat a spus: „Nu se va ajunge nicăieri… va trebui să ne ciupim de nas câteva luni”.
„Să nu supraestimăm impactul președinției asupra politicii UE. Ei [Hungary] nu pot face ce vor și vor fi dați la o parte de statele membre mai mari dacă se vor comporta prost”, a spus el.
În concluzia sa, „Mai important, Ungaria vine la președinție într-un moment în care [after the EU elections in June] când există foarte puține politici care să fie ghidate prin Consiliu. Noua Comisie a UE va intra în funcție abia la 1 decembrie, așa că aceasta va fi oricum o președinție de rahat”, a adăugat el.
Sursa: euobserver.com