Pachetul de legi controversate, privind migrația care urmează să fie aprobat de UE, ar putea permite reținerea copiilor migranți la frontiere încă de la naștere și ar putea reduce și mai mult protecția minorilor neînsoțiți – datorită, în parte, lobby-ului secret al unui grup de state membre condus de Franța.
Astfel, în documentele confidențiale obținute de Investigate Europe, dezvăluie modul în care Franța și Țările de Jos, alături de Danemarca, Malta, Republica Cehă și altele au făcut presiuni asupra negociatorilor pentru a include măsuri mai stricte în Pactul UE privind migrația și azilul.
Însă, militanții și Organizația Națiunilor Unite au declarat că includerea unor astfel de politici ar putea încălca Convenția ONU privind drepturile copilului, semnată de toate țările UE.
Aceste reforme, pentru care s-a luptat ani de zile care ar putea fi adoptate până în luna aprilie, ar conferi statelor puteri sporite în ceea ce privește cazurile de migrație și ar limita noile sosiri. Un acord la care au ajuns Consiliul UE și Parlamentul European în decembrie a fost salutat ca fiind „istoric” de către oficiali.
În acest sens, grupurile pentru drepturile omului au declarat că acesta ar provoca o „creștere a suferinței” pentru cei care încearcă să intre în Europa.
Practic, acordul anunțat la 20 decembrie a fost încheiat după luni de discuții cu ușile închise. Dezbaterile au avut loc în principal în cadrul Coreper, un comitet format din ambasadori din toate țările UE care negociază viitoarele legi. Procesele-verbale ale acestor reuniuni obținute de Investigate Europe expun modul în care o serie de guverne au lucrat în secret pentru a influența și a întări propunerile.
În acest sens, în cadrul unei reuniuni din 15 mai 2023, reprezentantul francez a salutat o decizie de eliminare a limitelor de vârstă în ceea ce privește momentul în care autoritățile pot reține migranții care sosesc.
Atunci, „Franța mulțumește președinției UE pentru că a eliminat scutirea pentru minorii sub 12 ani și familiile lor.” Țările de Jos, Danemarca și Republica Cehă au fost, de asemenea, susținători timpurii ai poziției franceze, potrivit proceselor-verbale ale Coreper accesate din mai până în decembrie 2023.
O reuniune din 18 decembrie a menționat că cel puțin 11 state membre „continuă să respingă o scutire generală a minorilor”. În cadrul unei reuniuni desfășurate cu o lună mai devreme, Malta a declarat că excluderea minorilor de la procedura de frontieră era „impracticabilă din cauza susceptibilității la abuzuri (pretinzând că sunt minori) și, prin urmare, este privită cu mult scepticism”. Poziția Olandei a fost la fel de explicită: „Țările de Jos resping scutirile generale de la procedura de frontieră pentru minori și membrii familiilor acestora”.
Care sunt obiecțiile ignorate?
Cu toate acestea, Germania a declarat că eliminarea scutirii nu este „inacceptabilă”. Portugalia, Irlanda și Luxemburg și-au exprimat preocupări similare, un reprezentant al celei din urmă afirmând: „Detenția copiilor este complet exclusă”.
Însă, în propunerea convenită în decembrie aceste temeri au fost ignorate.
Textul complet, a cărui copie a fost obținută de Investigative Europe, va fi prezentat miercuri (14 februarie) în Comisia pentru libertăți civile a PE și va fi votat în final în parlament până în luna aprilie.
Un purtător de cuvânt al guvernului luxemburghez a declarat că, „în interesul compromisului”, au susținut în cele din urmă textele, adăugând: „Sperăm că pachetul în ansamblul său poate aduce îmbunătățirile necesare pe teren, cu noi reguli care să fie respectate de toată lumea”.
Iar, un purtător de cuvânt al guvernului suedez, care a susținut, de asemenea, amendamentul, a declarat „În timpul negocierilor, a devenit clar că mai degrabă majoritatea statelor membre era în favoarea eliminării acestei scutiri.”
Guvernele Franței, Țărilor de Jos, Danemarcei, Maltei, Republicii Cehe și Germaniei nu au răspuns la solicitările de comentarii până la ora publicării.
Însă, dacă textul actual este aprobat, familiile cu copii de orice vârstă ar putea fi reținute legal în centrele de frontieră împreună cu adulții timp de luni de zile, în timp ce cererile de azil sunt procesate.
„Aceasta este generalizarea sistemului hotspot”, a declarat Federica Toscano de la Save The Children Europe. Astfel de centre de detenție, utilizate pe scară largă în Grecia și Italia, au fost condamnate pentru supraaglomerare, servicii inadecvate și criminalitate. „Acest sistem, cu amestecul de copii și adulți, a dus la cele mai grave violențe împotriva minorilor: violuri, agresiuni, crime”.
Ce se va întâmpla cu copiii singuri?
Copiii care sosesc singuri la frontiere ar putea fi, de asemenea, afectați în mod negativ. În prezent, minorii neînsoțiți nu pot fi reținuți legal – deși această practică este alarmant de frecventă. Legile planificate prevăd că, în cazul în care reprezintă un „pericol pentru securitatea națională” – o decizie stabilită de fiecare stat în parte – copiii neînsoțiți ar putea fi reținuți în centrele de frontieră pentru o perioadă de până la trei luni.
Franța a fost din nou o forță motrice.
În afirmaţiile sale, „Exceptarea minorilor neînsoțiți de la procedurile de frontieră reprezintă un risc major pentru protecția frontierelor noastre”, a declarat reprezentantul său la reuniunea Coreper din 15 mai, adăugând că o exceptare ar putea încuraja „traficul de migranți minori”. Sosirea minorilor neînsoțiți este în creștere în Europa. Aproximativ 25.000 au sosit în 2021, iar în 2022 au ajuns la 39.000, potrivit Eurostat.
În plus, dacă un copil neînsoțit este suspectat că a furnizat „informații înșelătoare”, provine dintr-o „țară sigură” sau în cazul în care proporția persoanelor cărora li se acordă azil este de 20% sau mai puțin, cererea sa ar putea fi acum accelerată de către state. Acest lucru ar putea crește șansele ca aceștia să fie repatriați rapid în țara lor de origine.
De exemplu, copiii din Tunisia, Turcia, Albania, India sau Serbia, ale căror țări sunt considerate „sigure”. „Nu se poate generaliza în materie de azil”, a explicat avocatul Gianfranco Schiavone de la Asociația pentru Studii Juridice privind Imigrația din Italia. „Poate exista un tânăr tunisian care fuge de violențele sau torturile suferite în propria țară, chiar dacă aceasta este teoretic „sigură”. Azilul trebuie analizat de la caz la caz.”
Toscano a declarat că amendamentele reprezintă o „breșă istorică în protecția internațională acordată copiilor”.
În opinia sa, „Aceste prevederi sunt un dezastru”, a declarat Damien Carême, un eurodeputat verde și raportor alternativ pentru unul dintre cele cinci regulamente ale pactului și implicat în negocierile finale ale trilogului.
Toată noaptea
În afirmaţiile sale, „Există o opacitate totală, am fost chemați la ora 23.40 pentru a negocia, s-a amânat pentru ora 1.30, 3.30, apoi la 6.30 ni s-a dat textul pe masă, fără să avem un cuvânt de spus.” Carême a calificat textul actual drept „inuman” și a declarat că lobby-ul a fost un efort de a obține sprijinul publicului înainte de alegerile europene din iunie.
Un reprezentant al Spaniei, care a deținut președinția UE până în decembrie, i-a îndemnat în iulie pe membrii Coreper să își lase „nemulțumirile” deoparte, subliniind necesitatea unui acord înainte de alegerile europene.
În plus, „De asemenea, trebuia să terminăm înainte ca Ungaria să preia președinția UE (iulie 2024). Dar, în același timp, am fost puși la zid și de fiecare dată ni s-a spus „Nu, nu există loc de negociere”, a declarat o sursă parlamentară prezentă la reuniuni.
Astfel, la 15 decembrie, raportorul special al ONU pentru migrație, Gehad Madi, le-a scris celor trei președinți ai instituțiilor europene, Ursula von der Leyen, Roberta Metsola și Charles Michel. El le-a spus că pactul este contrar Convenției ONU privind drepturile copilului, care prevede că un copil este definit ca fiind „orice ființă umană cu vârsta sub 18 ani”. Și insistă asupra faptului că detenția copiilor din cauza statutului lor de migranți este o încălcare a drepturilor lor.
De asemenea, a fost inclusă o dispoziție privind prelevarea biometrică a amprentelor digitale, începând cu vârsta de șase ani. În prezent, amprentele digitale ale migranților și ale solicitanților de azil care sosesc nu pot fi luate sub vârsta de 14 ani.
În mod semnificativ, textul propus ar permite utilizarea „coerciției” împotriva copiilor care refuză să li se ia datele. „Este un concept vag”, a declarat Toscano de la Save The Children. „Nu există nicio definiție a acestui cuvânt în text, dar orice formă de constrângere asupra minorilor în cadrul procedurilor de migrație reprezintă o încălcare a drepturilor lor, pe care toate statele europene au obligația de a le proteja.”
În acest sens, Investigate Europe nu a reușit să obțină procesele verbale ale Coreper în care s-a discutat despre amprentele digitale biometrice și, prin urmare, nu este clar ce state au împins în această direcție. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că „un grad proporțional de constrângere” ar trebui să fie folosit doar „în ultimă instanță”. În ceea ce privește pactul, purtătorul de cuvânt a declarat că statele trebuie să ia întotdeauna în considerare interesul superior al copilului și să respecte tratatele internaționale. „Statele membre ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător bunăstarea și dezvoltarea socială a minorului, inclusiv mediul în care acesta se află.”
Mai mult, există un alt punct controversat, excluderea fraților și surorilor din cadrul „familiei”, care acoperă acum doar părinții și copiii. În termeni concreți: dacă un copil ajunge în Europa, de exemplu cu un unchi, de acum înainte nu se va putea alătura fraților și surorilor sale care sunt deja rezidenți ai UE. Franța, Olanda, Ungaria, Danemarca, Danemarca, Suedia și alte state au susținut acest amendament, se arată în minuta Coreper. Un purtător de cuvânt al guvernului suedez a declarat: „Suedia este, din punct de vedere istoric, o țară care primește un număr mare de migranți și solicitanți de azil. Includerea fraților și surorilor ar fi înclinat și mai mult balanța”.
„Aceasta a fost cea mai dificilă bătălie”, a declarat o sursă parlamentară care a luat parte la negocierile finale. „Am încercat să includem frații și surorile în text în mai multe rânduri, dar Consiliul le-a retras sistematic. Au făcut acest lucru până în ultima zi. În cele din urmă, însă, au reușit să obțină includerea minorilor neînsoțiți, care vor putea să se alăture fraților și surorilor lor, spre deosebire de cei care călătoresc cu familiile lor. Este absurd.”
Grupurile societății civile sunt, de asemenea, consternate de propunerile actuale. ONG-ul francez Cimade, care apără drepturile refugiaților și migranților din întreaga Europă, a rezumat neliniștea. „De fiecare dată credem că am ajuns la limita de jos a inumanității, dar, de fapt, ne-am scufundat și mai jos.”
Sursa: euobserver.com
