# Ce schimbări ar putea apărea în justiţie după analiza noilor legi > Un comitet coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului va evalua legile justiţiei adoptate în 2022, consultând asociaţiile de magistrați și ONG-urile implicate. Guvernul României a oficializat formare... Publicat: 20 decembrie 2025, 12:15 · Autor: Anca Rusu · Categorie: [Justiție](https://financiarul.ro/justitie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/politica/ce-schimbari-ar-putea-aparea-in-justitie-dupa-analiza-noilor-legi/ · Publicație: Financiarul ![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2025/12/ce_schimbari_ar_putea_aparea_in_justitie_dupa_analiza_noilor_legi-1024x535.webp) **Un comitet coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului va evalua legile justiţiei adoptate în 2022, consultând asociaţiile de magistrați și ONG-urile implicate. ** Guvernul României a oficializat formarea unui nou comitet pentru analiză și revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei. Această iniţiativă vine într-un moment în care reforma justiţiei este în centrul atenţiei publice, iar autorităţile caută soluţii pentru eficientizarea actului de justiţie și alinierea la valorile constituţionale și standardele internaţionale privind statul de drept. ## Cine sunt oamenii cheie din noul grup și ce roluri au primit Decizia de înfiinţare a Comitetului pentru analiză și revizuirea legislaţiei din justiție a fost publicată în Monitorul Oficial. **Se constituie Comitetul pentru analiza și revizuirea legislaţiei din domeniul [justiție](https://financiarul.ro/politica/justitie-sub-semnul-intrebarii-dupa-dezvaluiri-care-zguduie-sistemul/)i, denumit în continuare Comitetul, organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ. (2) Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului, care are calitatea de președinte. (3) Comitetul este format din reprezentanţi ai Cancelariei Prim-Ministrului și reprezentanți ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenți. (4) La lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitaţiei prim-ministrului, reprezentanți ai altor autorități și instituţii publice, ai societăţii civile și ai organizaţiilor internaţionale. ** Implicarea directă a Ministerului Justiţiei și a Cancelariei Prim-Ministrului arată importanţa acordată acestui demers. La întâlniri pot fi invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor publice, ai societăţii civile și ai organizațiilor internaţionale cu activitate în domeniul justiției. Pe subiecte specifice, se pot crea grupuri de lucru tematice cu experți din instituţiile relevante, precum și cu invitaţi special desemnaţi pentru anumite teme. Membrii comitetului pot fi sprijiniți de specialiști ai instituţiilor pe care le reprezintă, iar grupurile de lucru vor aborda probleme punctuale privind organizarea și funcționarea sistemului judiciar. ## Ce urmează să descopere comitetul după primele analize ** Comitetul are următoarele atribuţii principale: a) analizează efectele punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiției adoptate în 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, și Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiţie; b) analizează și dezbate opiniile formulate de către asociaţiile reprezentative ale judecătorilor și procurorilor, precum și de către organizaţiile nonguvernamentale cu privire la organizarea și funcționarea justiţiei și la realizarea actului de justiţie; c) organizează întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor și organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competențe sau activitate în domeniul justiţiei; d) solicită puncte de vedere din partea instituţiilor, autorităţilor și organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competențe sau activitate în domeniul justiției; e) prezintă rapoarte de progres cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor și exercitării atribuţiilor prevăzute în prezenta decizie; f) propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparţialităţii, independenţei și eficienţei actului de justiţie, în acord cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept. ** Vor fi organizate întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor și organizațiilor relevante, inclusiv la nivel internaţional cu competenţe în domeniul justiţiei. Comitetul va putea solicita puncte de vedere din partea acestora, pentru a asigura o analiză completă și echilibrată. Pe parcursul activităţii, vor fi prezentate rapoarte de progres privind stadiul măsurilor analizate. La final, Comitetul pentru revizuirea legislației va propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparțialităţii, independenţei și eficienţei actului de justiţie, în acord cu valorile constituționale și standardele internaţionale privind statul de drept. Recomandările formulate vor fi transmise autorităţilor competente, urmând să fie transformate în proiecte de acte normative sau măsuri administrative pentru implementarea propunerilor. ## Decizii care pot schimba ritmul reformei și reacţii din culise Comitetul pentru analiză și revizuirea legislaţiei se va reuni ori de câte ori este nevoie, la solicitarea reprezentantului Cancelariei Prim-Ministrului. Ședinţele pot avea loc atât fizic, cât și online, sub conducerea reprezentantului Cancelariei sau a unei persoane desemnate de acesta. Recomandările se vor adopta prin consensul membrilor. Dacă nu se ajunge la un acord, opțiunile divergente vor fi transmise Premierului |lie Bolojan, împreună cu o analiză comparativă. Astfel, rolul executivului devine esenţial în deciziile finale privind modificarea legilor justiţiei. Comunicarea publică în numele comitetului va fi făcută doar de prim-ministru sau de persoane desemnate de acesta, pentru a asigura un control strict asupra informaţiilor transmise către public. Premierul llie Bolojan a menţionat, într-un interviu acordat Cotidianul, că grupul de lucru pentru legile justiţiei ar urma să vină cu propuneri până la finalul lunii ianuarie. **Ar trebui ca în luna ianuarie, până la final, să venim cu câteva propuneri în așa fel încât ele să fie analizate și să se vadă în ce măsură pot fi susținute. Au o portanță de susținere, pentru că orice modificare legislativă, pentru că doar asta am putea face din afara sistemului, prin intermediul lumii politice, asta ar fi o modificare sănătoasă, o intervenţie sănătoasă, înseamnă să ai o majoritate care să susțină aceste modificări. ** Premierul Bolojan a subliniat că situaţia actuală din justiţie reflectă modul în care s-a administrat sistemul în trecut, menţionând responsabilitatea unor persoane cheie, precum Lia Savonea și conducerea Înaltei Curți de Casaţie și Justiţie și a Consiliului Superior al Magistraturii. ## Pași noi în reforma justiţiei și ce așteptări există Înființarea comitetului pentru revizuirea legislaţiei din justiție reprezintă un pas important în procesul de reformă a justiției. Accentul este pus pe consultarea societăţii civile, a instituţiilor publice și a tuturor actorilor relevanţi, precum și pe evaluarea impactului noilor legi ale justiţiei. Termenul menţionat de Premierul Ilie Bolojan, sfârșitul lunii ianuarie, va marca prezentarea primelor propuneri concrete. Aceste propuneri vor influenţa direcţia viitoare a reformei, însă succesul lor va depinde de sprijinul politic necesar pentru implementare. Procesul decizional bazat pe consens, dar și transmiterea opţiunilor divergente direct prim-ministrului, subliniază rolul esenţial al executivului. Rămâne de văzut dacă aceste recomandări vor duce la schimbări reale în sistemul judiciar și dacă vor asigura o justiţie mai eficientă și mai corectă pentru cetățeni.