Președinția belgiană a UE dorește să pună în aplicare o revizuire recentă a legislației UE în materie de azil, în contextul în care s-a avertizat că, în urma acesteia, vor apărea centre de detenție de tip „ciupercă”.
Astfel, „Trebuie să transformăm această reformă pe hârtie în acțiuni concrete pe teren și asta va face președinția belgiană”, a declarat joi (25 ianuarie) ministrul belgian al migrației, Nicole de Moor, în fața presei.
În contextul financiar, pe plan intern, de Moor se luptă cu mii de cazuri juridice în favoarea solicitanților de azil și cu amenzi neplătite în creștere împotriva statului.
Practic, refuzul ei de a plăti amenzile restante a determinat un judecător să emită, la începutul acestei luni, ordinul de confiscare a unui aparat de cafea și a unui congelator din biroul ei pentru a fi vândute la o licitație publică.
Pe lângă problemele belgiene ale lui De Moor, comentariile sale de joi au fost făcute înaintea unei reuniuni a miniștrilor de interne la Bruxelles, în urma unui acord politic din decembrie privind reformele cunoscute sub numele de Pactul UE privind azilul și migrația.
Iar textul final trece în prezent prin dispute juridice înainte de votul final din aprilie, în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European de la Strasbourg.
În plus, comentariile lui de Moor au fost făcute, de asemenea, în urma unui raport al rețelei de monitorizare a violenței la frontieră, o rețea de advocacy, care a documentat condițiile dezastruoase din centrele de migranți finanțate de UE pe insulele grecești.
Aceștia spun că centrele grecești, inclusiv unul de pe insula Samos, sunt un prevestitor a ceea ce este de așteptat odată ce reformele privind azilul vor fi puse în aplicare pe teren.
Concret, în Samos, un centru de control strict este înconjurat de sârmă ghimpată și găzduiește aproximativ 1 500 de persoane. Finanțat în întregime de UE, centrul este situat în apropierea unei baze militare și este păzit de G4S, o firmă privată de securitate, împreună cu poliția greacă.
În mărturiile citate în raportul de advocacy invocă lipsa de igienă, infestarea cu gândaci, alimente expirate de luni de zile, precum și violențe fizice împotriva persoanelor reținute în zonele de carantină.
Toate aceste mărturii din Samos, au fost colectate în luna mai a anului trecut, cu aproximativ o lună înainte ca vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, care este grec, să apere centrele ca fiind „demne” și „compatibile cu standardele noastre” în timpul unei întâlniri cu deputații europeni din comisia pentru libertăți civile.
Comentariile sale au venit în ciuda rapoartelor conform cărora Comisia Europeană a amenințat că va da Grecia în judecată din cauza centrelor.
În opinia grupurilor de ONG-uri, aceştea spun că noile norme din pactul UE privind azilul sunt de natură să agraveze suferințele celor din centre.
Printre motive de îngrijorare se numără introducerea în așteptare a ficțiunii juridice de „neintrare”, codificată în reformele UE privind azilul, care a fost descrisă între timp ca fiind un schimbător de situație pentru Grecia.
Astfel de concepte juridice există deja în zonele speciale din aeroporturile internaționale, de exemplu.
În opinia sa, „Pentru Grecia, acest lucru ar fi o schimbare de situație”, a declarat Minos Mouzourakis, consilier juridic în cadrul organizației Refugee Support Aegean, cu sediul în Grecia, în comentarii făcute la începutul lunii trecute.
El a spus că ficțiunea juridică a neintratului ar permite statelor UE să rețină în masă persoane pe teritoriul lor fără a fi nevoite să le trateze ca și cum ar fi intrat pe teritoriu.
Aşadar, „Acest lucru ar avea un impact foarte substanțial în practică, cu detenție în masă și tabere de frontieră”, a spus el. Costurile, a spus el, ar fi, de asemenea, uriașe, nu numai pentru persoanele din centre, ci și pentru stat.
Sursa: euobserver.com