În această săptămână, discuțiile privind interzicerea de către UE a vizelor pentru 12 coloniști israelieni violenți au intrat în impas, pe fondul obiecțiilor că acest lucru i-ar putea pune pe picior de egalitate morală cu grupul palestinian „terorist” Hamas.
Astfel, diplomații UE specializați în probleme legate de drepturile omului au discutat miercuri (24 ianuarie), în cadrul Consiliului UE de la Bruxelles, despre această măsură.
Citeste si:
Însă, deși a rămas un „sprijin larg” pentru acest proiect, cei 27 de experți au ales să nu treacă dosarul la următorul grup al Consiliului, specializat în chestiuni legate de Orientul Mijlociu, au declarat diplomații UE.
În contextul decizional, această hotărâre a fost luată după mai multe obiecții din partea celor mai fideli aliați ai Israelului în UE, Republica Cehă și Ungaria, și pe fondul unor rețineri mai largi cu privire la calendarul deciziei.
Concret, propunerea UE este de a include, de asemenea, în același pachet de sancțiuni, mai multe persoane din Hamas, pe care o desemnează de mult timp ca entitate „teroristă”.
Hamas a ucis aproximativ 1.200 de israelieni și a luat 200 de ostatici în atacurile din 7 octombrie, iar criticii propunerii UE au afirmat că aceasta implică o falsă echivalență morală între coloniștii israelieni și Hamas.
În acest sens, Germania a declarat că susține în principiu lista neagră a coloniștilor, dar și-a exprimat preocupări similare cu cele ale cehilor în ceea ce privește „argumentul legat de moment”, a declarat un diplomat UE.
În plus, Bulgaria, Croația, Italia și România au fost „reticente” din același motiv, a adăugat diplomatul.
Unii au minimalizat întârzierea „procedurală” de miercuri.
Astfel, „Nu toate statele membre sunt încă pe deplin convinse, dar nici nu au existat veto-uri clare”, a declarat un al doilea diplomat UE.
Însă alții au văzut în bâlbâiala ca pe un semn rău.
În opinia sa, „Este destul de neobișnuit ca cineva să blocheze lucrurile într-un stadiu atât de timpuriu al procesului … Ei [the EU Council groups] de obicei trec lucrurile cu mâna dacă nu există o problemă de fond”, a declarat un al treilea diplomat UE.
Întocmirea acestei liste a UE împotriva coloniștilor, este menită să calmeze escaladarea situației în Cisiordania prin numirea și umilirea unora dintre cei mai periculoși protagoniști israelieni.
De asemenea, aceasta este menită să reducă expansiunea așezărilor, în contextul în care UE dorește să revigoreze soluția celor două state pentru conflictul vechi de zeci de ani, după încheierea războiului din Gaza.
Un al patrulea diplomat UE a declarat că lista neagră israeliană este în mod deliberat combinată cu sancțiunile suplimentare împotriva Hamas pentru a arăta lumii arabe o față europeană mai „echilibrată și neutră”.
În acest sens, Belgia, Franța și Țările de Jos, au propus împreună cele 12 nume israeliene şi sunt în fruntea eforturilor de a acționa rapid.
Ministrul francez de externe, Stéphane Séjourné, a declarat luni la Bruxelles că „speră” că sancțiunile împotriva coloniștilor vor fi convenite „în următoarele zile”.
Apoi Belgia, care deține în prezent președinția rotativă semestrială a UE, a anunțat în decembrie o interdicție la nivel național împotriva coloniștilor israelieni extremiști, sporind astfel presiunea.
„Belgia a semnalat persoanele din această categorie, nu pot intra în țara noastră”, a declarat joi pentru EUobserver o purtătoare de cuvânt a Ministerului belgian pentru azil și imigrație.
Și deținătorul președinției UE a exprimat puncte de vedere total diferite față de Germania în comunicatul de presă inițial din 8 decembrie, când a spus „La fel cum membrii Hamas aflați pe lista teroristă a UE nu au voie să intre în țara noastră, Belgia va refuza, de asemenea, intrarea coloniștilor israelieni violenți”.
La rândul său, serviciul de externe al UE a susținut, într-o notă la nivel înalt din decembrie, că o interdicție a coloniștilor la nivelul UE, precum și o acțiune anti-Hamas ar „contribui la menținerea viabilității soluției celor două state” și a „stabilității Cisiordaniei”.
De asemenea, aceasta a afirmat că „neangajarea” în soluția celor două state ar trebui să suporte „consecințe” în „Planul de pace” arabo-israelian, care a fost discutat luni la Bruxelles de miniștrii de externe ai UE.
„Francezii și serviciul de externe al UE nu cedează”, în ciuda împotrivirii ulterioare de miercuri, a declarat unul dintre diplomații UE.
Caz de genocid
Între timp, Israelul a ucis 25.700 de palestinieni în Gaza începând cu 7 octombrie, ceea ce a determinat Africa de Sud să deschidă un caz de „intenție de genocid” la Curtea Internațională de Justiție de la Haga și o dezbatere morală globală de proporții mult mai mari decât supărarea UE privind comparațiile nepotrivite între coloniști și Hamas.
De asemenea, de la începutul războiului din Gaza, un val de atacuri ale coloniștilor israelieni a provocat moartea a 10 palestinieni și strămutarea altor peste 1 200 în Cisiordania.
Iar forțele israeliene au ucis alți peste 300 de palestinieni în regiune – încununând cel mai violent an din istoria modernă a Cisiordaniei.
UE a impus ultima rundă de sancțiuni anti-Hamas la 19 ianuarie, când a pus pe lista neagră șase finanțatori din Orientul Mijlociu pentru sprijinirea grupării.
De asemenea, a declarat că „incitarea sau provocarea publică a unor acte de violență gravă [against Israel] de către, împreună cu, sub numele, în numele sau în sprijinul Hamas”, ar putea duce la înghețarea activelor și la blocarea vizelor în viitor de către UE.
La fel şi SUA, cel mai ferm aliat al Israelului, a decretat în decembrie o interdicție de călătorie fără precedent pentru câteva zeci de coloniști israelieni, dar a făcut-o în mod anonim, la fel ca Belgia.
Cel mai aproape de impunerea de sancțiuni împotriva Israelului a fost cu câțiva ani înainte de războiul din Gaza, în 2013, când orientările sale au oprit acordarea de subvenții din partea UE către entități ale coloniștilor israelieni.
De asemenea, Comisia Europeană a recomandat în 2015 ca retailerii din UE să pună etichete speciale pe produsele fabricate de coloniști, inclusiv pe branduri israeliene bine-cunoscute de produse cosmetice și vinuri, astfel încât consumatorii europeni să le poată evita dacă doresc.
Sursa: euobserver.com
