În prezent, Ungaria este mai izolată ca niciodată în Europa din cauza legăturilor strânse ale liderului său cu Rusia, pe lângă regresul democratic, a declarat comisarul european pentru valori, Věra Jourová.
Astfel, „Ungaria este [on] cel mai înalt nivel de izolare, dar nu din cauza statului de drept – din cauza poziției sale față de Rusia, dând mâna cu Putin”, a declarat Jourová într-un interviu pentru EUobserver.
Premierul ungar Viktor Orbán, care a dat mâna cu președintele rus Vladimir Putin în China anul trecut, a obligat UE în a reține fonduri și de a amenința cu alte sancțiuni din cauza guvernării iliberale a premierului ungar Viktor Orbán în țara sa.
Dar ceea ce Jourová a numit „jocul dublu” al lui Orbán a fost întruchipat pentru unii în strângerea sa de mână cu președintele rus Vladimir Putin în China, în octombrie anul trecut.
Liderii UE foloseau un limbaj din ce în ce mai puțin diplomatic cu privire la jocurile pro-rusești ale lui Orbán, a spus Jourová.
Și a respins replica Ungariei, care a spus că este „ungarofobă”, afirmând că criticile UE vizează în mod evident greșelile lui Orbán, nu poporul maghiar.
„Nu este același lucru”, a declarat Jourová, care este politician ceh.
„El [Orbán] a confundat secolul”, a adăugat ea, făcând aluzie la regele francez Ludovic al XIV-lea din secolul al XVIII-lea, care se echivala cu statul francez.
De altfel, Jourová a vorbit în timp ce Ungaria se pregătea să preia președinția Consiliului UE în iulie, în ciuda protestelor Parlamentului European.
De asemenea, Comisia Europeană a deblocat 10,2 miliarde de euro din banii Ungariei în decembrie, ceea ce a determinat Parlamentul European să dea în judecată instituția soră a UE pentru comportament necorespunzător.
Însă Jourová a apărat modul de acțiune al Bruxelles-ului.
În contextul socio-politic, rolul președinției UE, având în vedere războiul rusesc în curs de desfășurare în Ucraina, va pune comportamentul lui Orbán sub o mai mare supraveghere, a indicat Jourová.
Astfel, „Dacă el [Orbán] vrea să colecteze ceva respect, măcar va trebui să se comporte profesionist și să joace acest rol neutru”, a spus ea.
„Dar Viktor Orbán ne-a surprins de atâtea ori, încât s-ar putea să vedem o abordare diferită”, a adăugat ea.
Financiar, Cei 10,2 miliarde de euro au fost deblocați în urma reformelor judiciare din Ungaria, a spus ea.
„A trebuit să jucăm corect, să fim cinstiți și să respectăm statul de drept. Într-adevăr, au îndeplinit ceea ce ne-am dorit”, a declarat Jourová.
„Există o grămadă mare de lucruri pe care încă le mai au de făcut”, a mai spus ea, referindu-se la deblocarea a 19 miliarde de euro pe care Comisia Europeană încă le reținea de la Budapesta.
Practic, Orbán a desființat democrația în Ungaria „în pași foarte mici” din 2010 încoace, care au fost aproape „neobservați”, a spus Jourová.
Și acesta este motivul pentru care Ungaria se confruntă, de asemenea, cu o procedură de sancțiuni în curs de desfășurare în temeiul articolului 7 din Tratatul UE, care ar putea duce la o suspendare de la voturile din Consiliul UE, a spus ea.
Statele UE s-au apropiat mai mult ca niciodată de un consens privind declanșarea măsurilor punitive în 2021, când Orbán a adoptat o lege controversată anti-LGBTQI.
Aproximativ 18 state au vrut să meargă mai departe, dar restul au rămas tăcute, în ceea ce Jourová a numit o „oportunitate ratată”.
Asta se întâmpla pe vremea când partidul de extremă dreapta Lege și Justiție (PiS) conducea Polonia, se confrunta, de asemenea, cu sancțiuni ale UE și susținea Ungaria.
Însă, anul trecut, Polonia l-a ales ca prim-ministru pe Donald Tusk, pro-UE, schimbând dinamica Consiliului UE.
Iar Tusk a prezentat Comisiei Europene un pachet de reformă a statului de drept menit să deblocheze accesul la fonduri UE reținute în valoare de până la 137 de miliarde de euro.
Pachetul a fost „realist”, a declarat Jourová, dar conținea elemente care trebuiau să fie semnate de președintele polonez Andrzej Duda, care este un aliat al PiS, ceea ce a pus proiectul în pericol.
Jourová a declarat că și-ar dori să părăsească comisia atunci când mandatul său se va încheia anul acesta, văzând Polonia din nou potrivită pentru scop.
„Acesta este visul meu”, a spus ea. „Muntele din fața guvernului polonez este uriaș și se urcă”, a spus ea.
Lovituri de imagine UE
Jourová s-a ocupat și de portofoliul transparenței în mandatul său anterior la Comisia Europeană.
Iar această chestiune „necesită cu siguranță mai multă muncă” la Bruxelles, a spus ea.
„Încrederea cetățenilor [in EU institutions] a fost diminuată în ultimii ani” din diferite motive, a spus ea.
Acest lucru s-a datorat abilităților de comunicare, uneori „mizerabile” ale oficialilor și diplomaților, a spus Jourová, dar și „comportamentelor elitiste, privilegiilor insuficient deservite”, [and] situații de cutie neagră” în capitala UE.
Scandalul de corupție Qatargate din decembrie 2022 a fost o „lovitură oribilă” care a afectat toate instituțiile, creând „sentimentul general că există ceva putred la Bruxelles”, a spus ea.
Politiciana liberală în vârstă de 59 de ani a declarat că nu va candida pentru un al treilea mandat în Comisia Europeană.
Ea a îndemnat partidele liberale să își accelereze campaniile și să prezinte alegătorilor „planuri realiste” înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie, unde sondajele prevăd o creștere a sprijinului pentru partidele extremiste.
Aşadar, „În cercurile politice, există [a] o întrebare de lungă durată despre unde se află acum centrul politic?”, a declarat Jourová, menționând că partidele de centru-dreapta din UE au alunecat mai mult spre dreapta decât înainte.
Sursa: euobserver.com
