Dialogul social, spunea regretatul Jacques Delors, care este „unul dintre fundamentele unei societăți democratice”.
Această convingere l-a determinat pe Delors, care și-a început cariera ca reprezentant sindical, să facă din organizarea unui summit al sindicatelor și al patronatelor unul dintre primele sale acțiuni în calitate de președinte al Comisiei Europene.
Iar întâlnirea pe care a convocat-o la castelul Val Duchesse din Bruxelles, la 31 ianuarie 1985, a avut loc într-un context familiar.
Fiindcă progresele tehnologice rapide schimbau lumea muncii, iar concurența globală era în creștere, au existat apeluri pentru ca Europa să copieze modelul de creștere ultraliberală care părea să aibă succes în SUA.
În schimb, Delors a pus Europa pe propriul drum, creând piața unică – și socială. În cadrul acestui model, el a dezvoltat instrumente și procese astfel încât schimbarea să se producă într-un mod gestionat prin intermediul dialogului social între sindicate și angajatori.
Acel prim summit de la Val Duchesse a marcat, de asemenea, sfârșitul unei lungi crize între partenerii sociali. Părțile s-au angajat să inițieze un proces de dialog. A durat luni de zile, dar la sfârșitul anului partenerii sociali au convenit asupra unei poziții comune sindicate-patronate la nivel european privind dialogul social și noile tehnologii. Speranța lui Delors a fost că aceasta va evolua într-o zi în acorduri de negociere colectivă la nivel european.
O întoarcere a noastră la Val Duchesse miercuri (31 ianuarie) pentru un alt summit social nu ar putea fi mai oportună.
Ne oferă o ocazie potrivită de a reflecta și de a-i aduce un omagiu lui Delors și moștenirii sale de părinte fondator al Europei sociale, la scurt timp după moartea sa.
Există, de asemenea, o nevoie urgentă ca toate părțile să își reînnoiască angajamentul comun față de dialogul social.
În luna iunie a anului trecut, trei organizații patronale europene au semnat un program de lucru privind dialogul social cu CES, care includea un angajament de a negocia un acord cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic privind munca la distanță, care să fie pus în aplicare sub forma unei directive.
Acest lucru ar fi asigurat respectarea dreptului lucrătorilor de a se deconecta, lucru care a devenit urgent din cauza pandemiei, când milioane de oameni au fost nevoiți să se grăbească în situații improvizate de telemuncă.
Deși, din fericire, închiderile au ieșit din viața noastră, munca la distanță este aici pentru a rămâne și trebuie să fie gestionată într-un mod care să fie în beneficiul atât al oamenilor, cât și al companiilor.
În prezent, nu putem continua cu o situație în care persoanele care lucrează în mod regulat de acasă au de șase ori mai multe șanse să lucreze în timpul liber sau în care viața privată le este încălcată în mod obișnuit.
Cu toate acestea, după negocieri care au durat mai mult de un an, două dintre cele trei organizații patronale au refuzat să propună vreun text, iar Comisia Europeană trebuie acum să preia inițiativa și să facă o propunere de directivă.
Un dialog social care nu produce rezultate nu poate deveni o normă
De la schimbările climatice la inteligența artificială, în prezent au loc schimbări profunde cu impact asupra lumii muncii, care trebuie gestionate prin dialog social.
În Europa, atât sindicatele, cât și angajatorii sunt de acord asupra necesității de decarbonizare a economiei. Dar putem realiza acest lucru în mod echitabil doar dacă ne punem la masă pentru a conveni asupra unor aspecte practice, cum ar fi anticiparea și gestionarea schimbării, timp liber plătit pentru lucrătorii care trebuie să se recalifice pentru noi oportunități de locuri de muncă ecologice.
Amândoi dorim ca inteligența artificială să fie folosită pentru a crește productivitatea și a îmbunătăți condițiile de muncă. Iar dovezile arată că acest lucru se realizează cel mai bine, riscurile sunt evitate, iar beneficiile sunt împărțite mai echitabil atunci când schimbările sunt introduse de comun acord cu lucrătorii și cu sindicatele acestora prin negocieri colective.
Alternativa este o repetare a politicilor nesăbuite de dezindustrializare care au condus la atât de multe conflicte industriale în anii 1980.
Viziunea lui Delors privind dialogul social în centrul pieței unice a fost și este încă răspunsul
Acesta este motivul pentru care Confederația Europeană a Sindicatelor a solicitat ca summitul de miercuri să producă rezultate concrete care să conducă la un dialog social mai puternic în întreaga Europă.
Printre acestea se numără instituirea unui sistem de alertă pentru a ajuta la rezolvarea problemelor și numirea unui emisar al dialogului social european, care să promoveze dialogul social și să ajute la rezolvarea oricăror eșecuri, cum ar fi cel la care am asistat recent în legătură cu acordul de telemuncă.
Reuniunea la nivel înalt este o ocazie de a reitera angajamentul comun de a respecta pe deplin prerogativele sindicatelor și ale organizațiilor patronale ca actori ai dialogului social. Comisia trebuie, de asemenea, să își pună în acord ambițiile cu sprijinul politic și financiar adecvat pentru dialogul social la toate nivelurile.
Aceste beneficii ale unui sistem de dialog social care să funcționeze corespunzător nu s-ar resimți doar la locul de muncă, ci și în economie și în societate, în general.
În perspectiva viitoarelor alegeri europene, merită să ne amintim că democrația la locul de muncă duce la o implicare democratică sporită în afara locului de muncă.
Dialogul social este antiteza abordării de tip „câștigătorul ia totul”, care a creat dezamăgirea pe care prosperă extrema dreaptă.
În fața acestei amenințări crescânde, trebuie să ne asigurăm că toate bazele democrației noastre sunt solide. Și, așa cum a preconizat Delors, aceasta trebuie să includă dialogul social.
Trebuie să ne întoarcem la viziunea unei Europe sociale pe care a expus-o în Val Duchesse acum 39 de ani.
Acesta poate și trebuie să fie momentul în care începem să repunem dialogul social european pe drumul cel bun.
Sursa: euobserver.com
