Germana Ursula von der Leyen, devine prima preşedintă a Comisiei Europene

Ursula von der Leyen a fost aleasă marţi seara, la Strasbourg, prima preşedintă a Comisiei Europene (CE). Fostul ministru al Apărării din Germania a ţinut un discurs în faţa Parlamentului European în care a promis o poziţie fermă privind statul de drept, egalitate de gen între comisarii din echipa sa şi triplarea bugetului pentru programul Erasmus, informează Politico. Ea le-a promis marţi eurodeputaţilor să facă din lupta împotriva modificărilor climatice una dintre marile priorităţi ale mandatului său, în cazul în care este aleasă, relatează AFP.

Această apropiată a cancelarului Angela Merkel are nevoie de majoritate absolută de 374 de voturipentru a fi aleasă.

Însă mulţi eurodeputaţi au fost frustraţi de modul în care a fost desemnată. După un summit de trei zile la Bruxelles, plin de răsturnări de situaţie, liderii UE au desemnat-o, la 2 iulie, sfidând astfel candidaţi prezentaţi de către Parlamentul European.

Răspunzând unei puternice mobilizări pe tema mediului a cetăţenilor, în ultimele luni, dar mai ales ales tinerilor, ea a promis în deschiderea discursului un ”green deal” pentru UE, încă din primele 100 de zile de mandat, în cazul în care este aleasă.

Ea şi-a confirmat susţinerea faţă de neutralitatea cărbunelui în 2050, care va fi înscrisă în ”prima lege europeană cu privire la modificările climatice” şi a susţinut un obiectiv mai ambiţios de reducere a emisiilor de dioxid de carbon (CO2), de 50% în 2030, eventual de 55%.

Ea a anunţat, de asemenea, că este ”pregătită” de o nouă amânare a datei ieşirii Regatului Unit din UE, stabilită în prezent la 31 octombrie.

Această declaraţie a fost primită cu huiduieli din partea eurodeputaţilor britanici adepţi ai Brexitului.

Ea a promis, de asemenea, o Comisie paritară, un drept de azil european, recunoaşterea dreptului de iniţiativă a PE, o convenţie cu privire la viitorul Europei, un sistem de asigurăride şomaj european pentru a ajuta ţările în criză.

Actualul ministru german al Apărării, în vârstă de 60 de ani, a fost foarte aplaudat la finalul discursului de către toţi deputaţii, însă alegerea sa rămâne incertă.

FĂRĂ A DOUA ŞANSĂ

Partidul popular European (PPE, conservatori, drepta), formaţiunea din care face parte şi care constituie principala forţă în Adunarea de la Strasbourg, cu 182 de aleşi, a promis să voteze cu ea.

Renew Europe (liberali, centru), cu 108 aleşi, formaţiunea din care fac parte aleşi francezi susţinători ai preşedintelui Emmanuel Macron, erau maidegrabă pozitivi.

”Grupul nostru este pregătit să vă susţină în măsura în care vă asumaţi independenţa şi forţa necesară în vederea asumării independenţei dumneavoastră. Angajamentele pe care vi le asumaţi trebuie să fie clare”, a declarat românul Dacian Cioloş, liderul grupului parlamentar Renew Europe.

În schimb S&D (social-democraţi, stânga), cu 154 de aleşi, nu s-au angajat la nimic.

Ironia face că că în tabăra social-democraţilor se află compatrioţii lui von der Leyen, Partidul Social democrat (SPD), parteneri de coaliţie în Guvernul Merkel, care sunt cei mai viriulenţi împotriva candidaturii sale.

Iar asta în contextul în care Germania nu a prezidat CE de 52 de ani. Germania a ocupat acest post o singură dată, la momentul înfiinţării sale, prin Walter Hallstein, din 1958 în 1967.

Verzii, cu 74 de aleşi, şi GUE/NGL (extrema stângă), cu 41 de aleşi, au exclus deja să voteze cu von der Leyen.

Euroscepticii sunt, la rândul lor, mai împărţiţi. CRE (conservatori şi reformişti), cu 62 de aleşi, inclusiv ai PiS din polonia, sunt vagi cu privire la votul lor.

Atitudinea lor ar putea, cu toate acestea, să fie hotărâtoare. Ei ar putea să încline balanţa în favoarea sa, însă această susţinere ar fi stânjenitoare pentru viitoarea preşedintă a CE.

În schimb, grupul ”Identitate şi Democraţie” (extremă dreapta), cu 73 de membri, inclusiv cei ai Ligii italiene, Rassemblement national (RN) francez şi AfD german, nu va vota în favoatrea sa.

Candidata s-a declarat ”uşurată” că nu este nevoită să beneficieze de voturile lor.

În cazul în care eşuează, ea nu va avea o a doua şansă.

Consiliul European va avea, atunci, la dispoziţie o lună de zile să prezinte un nou candidat, care să fie supus votului PE în septembrie.

Acest lucru riscă să împingă şi mai mult UE într-o criză instituţională, în contextul în care problema Brexitului nuu este închisă.

Scrutinul se desfăşoară cu buletine de vot secrete – ceea ce le permite deputaţilor să rupă cu consemnele de vot ale familiilor lor politice.

Astfel, von der Leyen a promis un obiectiv mai ambiţios privind emisiile de dioxid de carbon, o politică fiscală orientată spre creştere economică şi taxarea companiilor mari de tehnologie.

Ea a promis de asemenea să creeze un nou mecanism exhaustiv pentru monitorizarea statului de drept în statele membre UE, noi măsuri pentru îmbunătăţirea securităţii graniţelor UE pentru a gestiona problema migranţilor precum şi stabilirea unui salariu minim pentru angajaţii din UE.

Von der Leyen a sugerat, de asemenea, că va acorda mai mult timp Marii Britanii pentru a negocia ieşirea din blocul european şi că va anula un acord unanim al tuturor celor 28 state membre UE privind clima, energia, problemele sociale şi taxele.

Ea a făcut aceste promisiuni în contextul în care unii europarlamentari şi-au exprimat nemulţumirea faţă de nonimalizarea ei de către liderii UE şi nerespectarea sistemului „spitzenkandidat”, prin care preşedintele Comisiei Europene provenea de la partidul cu cele mai multe locuri în Parlamentul European.

Von der Leyen ţine un discurs la ora 09:00 în faţa Parlamentului European, care va fi urmat de o dezbatere şi de un vot secret care va începe la ora 18:00.

Patru europarlamentari nu participă la şedinţa de astăzi, astfel că ea are nevoie de 374 de voturi, în loc de 376.

Ea se poate baza pe susţinerea a 182 de europarlamentari de la Partidul Popular European şi va încerca să câştige cele 153 de voturi de la Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor şi pe cele 108 de la Renew Europe.

Susţinerea de la Conservatorii Europeni şi Reformiştii – extremă dreapta – ar putea să pună la îndoială legitimitatea mandatului său şi să afecteze eforturile lui von der Leyen de a menţine normele democratice ale blocului european.