# Guvernul taie 87 de sporuri din sistemul bugetar. Sporurile se plafonează la 20%.

> Proiectul noii legi a salarizării unitare elimină 87 din cele 151 de sporuri din sistemul bugetar. Află cum se vor acorda noile bonusuri de performanță.

Publicat: 25 mai 2026, 20:40 · Autor: Daniel Manea · Categorie: [Politică](https://financiarul.ro/politica/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/politica/guvernul-taie-87-de-sporuri-din-sistemul-bugetar-sporurile-se-plafoneaza-la-20/ · Publicație: Financiarul

![legea salarizarii](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/05/legea-salarizarii-1779730854-1024x576.webp)

Proiectul noii legi a salarizării unitare taie 87 din cele 151 de sporuri actuale din sistemul bugetar, generând o reducere de aproape 57% a acestor beneficii. Modificarea structurală plafonează sporurile la 20% pe fiecare ordonator principal de credite și introduce un sistem strict de bonificație pentru performanță.

Decizia de a restructura anvelopa salarială va genera o predictibilitate mai mare a costurilor statului, în timp ce angajații obișnuiți cu venituri suplimentare discreționare vor fi afectați direct. Până la urmă, miza reală nu este doar reducerea cheltuielilor publice, ci stabilizarea unui sistem de compensare care să lege veniturile de performanța demonstrată, nu de simpla prezență la locul de muncă.

Vechea lege-cadru a salarizării (153/2017) a eșuat tocmai la capitolul stabilitate fiscală. În perioada iulie 2017 și până în octombrie 2022, actul normativ a suferit modificări prin nu mai puțin de 43 de acte normative distincte. Iar această fragmentare legislativă a transformat acordarea sporurilor într-un mecanism greu de controlat din punct de vedere bugetar. Așa cum arată datele publicate de [Economica](https://www.economica.net/dragos-pislaru-in-zona-de-salarizare-publica-sunt-151-de-sporuri-noi-eliminam-87-dintre-acestea_944505.html) într-o analiză recentă, actualul proiect este un jalon asumat prin PNRR, ceea ce impune o blocare a formei finale pentru următorii cinci ani.

## Plafonări stricte și bonusuri de performanță limitate

Noul mecanism schimbă complet paradigma de la sporuri generalizate la bonusuri strict condiționate. E drept că sistemul actual permitea anumite prime de excelență, dar acestea funcționau de cele mai multe ori fără o bază de evaluare clară, transformându-se în instrumente discreționare.

> „Salariul de bază este zona care trebuie să evolueze într-un mod predictibil şi sporurile ar trebui doar să rămână pentru o zonă redusă şi le vom limita la 20% pe ordonator principal de credite. Salariile ar trebui să aibă elementul principal în zona aceasta de salarii de bază, salarii lunare”, a arătat ministrul interimar Dragoș Pîslaru.

Și totuși, cum se va aplica noul sistem de performanță în practică?

Proiectul prevede acordarea unor bonusuri cuprinse între 10% și 20% din salariul de bază, dar acestea sunt limitate la maximum 30% dintre angajații unei instituții. Mai mult, în primul an de aplicare, impactul acestor bonificații este plafonat la doar 4% din anvelopa salarială totală aprobată pe instituție.

## Echitatea internă și blocarea legii pentru cinci ani

Cifrele vorbesc de la sine.

Reducerea masivă a numărului de sporuri vizează în primul rând eliminarea inechităților din sistemul public. Ministrul a subliniat clar că zona de sporuri devenise un sport național în administrația românească, distorsionând complet ierarhiile salariale și costurile reale ale muncii.

> „Problema oamenilor nu este numai legată de câţi bani primesc în mână. Problema majoră pe care o avem în sistem acum se referă la echitate, pentru că oamenii analizează câţi bani primesc ei faţă de cât primeşte altcineva, fie cât primeşte altcineva care face acelaşi lucru, fie cât primeşte altcineva care practic are anumite elemente de natură salarială nejustificate faţă de cadrul legal”, a explicat Pîslaru.

Dar stabilitatea acestui nou cadru depinde exclusiv de voința politică de a nu mai interveni legislativ pe textul adoptat.

> „În perioada iulie 2017, deci de la adoptarea Legii 153, până în octombrie 2022, Legea-cadru 153 a suferit direct sau indirect modificări şi completări prin 43 de acte normative, inclusiv două decrete ale preşedintelui, două decrete ale Curţii Constituţionale etc. Şi asta ce înseamnă? Înseamnă că trebuie să înţelegeţi că în acest proiect se menţionează foarte clar că această legislaţie trebuie să rămână aşa cum e”, a transmis șeful de la Muncă.

Proiectul a intrat oficial în dezbatere publică, alături de grilele de salarizare și calendarul exact de implementare. Documentul merge la Parlament pentru inițierea procesului legislativ, iar forma finală votată va dicta structura costurilor de personal ale statului pentru următorii cinci ani.