Parlamentul European a cerut în data de 11 aprilie Comisiei Europene să anuleze numirea controversată a lui Markus Pieper în funcția de trimis pentru IMM-uri și să lanseze un „proces cu adevărat transparent și deschis” pentru selectarea unui nou candidat pentru acest post.
Acest amendament, prin care se solicită anularea controversatei numiri, a fost adoptat cu 382 de voturi pentru, 144 împotrivă și 80 de abțineri.
Problema Pipergate se adaugă la frustrările actuale din cadrul comisiei însăși cu privire la stilul de conducere al lui von der Leyen – alimentând întrebările legate de posibila sa realegere.
Comisia a confirmat însă că Pieper va prelua oricum postul de 17.000 de euro pe lună săptămâna viitoare. „Avem autonomie instituțională”, a declarat un purtător de cuvânt al comisiei, argumentând că instituția este responsabilă pentru propria politică de recrutare.
În contextul european, numirea eurodeputatului german Pieper în funcția de emisar pentru întreprinderile mici și mijlocii a stârnit îngrijorări și critici nu numai din partea Parlamentului, ci și din partea altor comisari și activiști ai UE – ridicând întrebări cu privire la procesul de luare a deciziilor și la viitorul președintei Comisiei, Ursula von der Leyen însăși.
În prezent, Ursula Von der Leyen, care încearcă să obțină un al doilea mandat pentru ea însăși și pentru Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, în fruntea executivului UE, va avea nevoie de sprijinul parlamentului pentru a fi realeasă, dar acest lucru pare din ce în ce mai incert.
Iar Markus Pieper, care este membru al partidului național german al creștin-democraților germani (CDU) al lui von der Leyen, a fost numit la 31 ianuarie – în ciuda afirmațiilor că două candidate erau mai calificate.
În opinia sa, „Există îndoieli semnificative dacă Pieper a fost cel mai bun candidat pentru acest post în acest proces de recrutare, nu numai în Parlamentul European, ci și în Comisia Europeană”, a declarat pentru EUobserver Daniel Freund, europarlamentar german din partea Verzilor.
În plus, „Locurile de muncă în Comisie trebuie ocupate pe baza meritelor. Dacă nu a fost cazul aici, întreaga procedură trebuie să fie repetată”, a spus el.
În acest sens, Comisia s-a apărat în repetate rânduri că numirea s-a făcut ca la carte, dar lipsa de transparență și tăcerea de până acum a Berlaymont la întrebările europarlamentarilor pe această temă s-au întors împotriva sa.
Propriile orientări ale Comisiei susțin că orice recrutare ar trebui să se bazeze pe merit, echilibru de gen și echilibru geografic.
Se precizează că ceilalți doi candidați – eurodeputata liberală cehă Martina Dlabajová și directorul general adjunct al Confederației suedeze a întreprinderilor Anna Stellinger – l-au întrecut pe Pieper la toate cele trei criterii.
Iar Dlabajová și Stellinger au fost chiar cotate cu cel puțin 30% mai bine decât Pieper în evaluările de recrutare, potrivit mai multor surse.
Diviziunile din cadrul colegiului
Acest vot din parlament a fost cel mai recent în saga „PieperGate”, în urma căreia comisarii UE (Josep Borrell, Thierry Breton, Paolo Gentiloni și Nicolas Schmit) au solicitat săptămâna trecută o discuție pentru a răspunde preocupărilor deputaților europeni privind acuzațiile de favoritism.
Însă, în ziua de miercuri, în timpul reuniunii săptămânale obișnuite din cadrul Comisiei, o duzină de comisari din PPE al lui von der Leyen au apărat numirea lui Pieper
În absența lui Gentiloni și a lui Schmit, Breton și Borrell și-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de colegialitate – un principiu juridic al procesului decizional intern al comisiei de a acționa în mod colectiv.
Iar comisarul francez a venit chiar cu o propunere de răspuns către Parlamentul European, susținând că Comisia ar trebui să recunoască faptul că Pieper nu era cel mai potrivit candidat pentru acest post.
La rândul său, Thierry Breton a pledat anterior pentru Dlabajová ca fiind cea mai bună persoană pentru acest post.
Pieper, care va trebui să îi raporteze lui Breton în calitate de comisar pentru piața internă, a fost numit pe 31 ianuarie, în timpul unei reuniuni a colegiului la care comisarul francez a fost absent.
„Prezidențialismul” lui Von der Leyen
În prezent, schimbul de scrisori între cei patru comisari și comisarul european pentru resurse umane, Johannes Hahn, în numele președintelui Comisiei Europene, este încă un semn al frustrărilor interne din cadrul Comisiei cu privire la stilul închis de conducere al lui von der Leyen și la micro-management.
Mai mult, acest lucru se adaugă la diviziunile politice interne ale UE cu privire la refuzul ei, în calitate de lider al blocului, de a critica Israelul în conflictul actual din Gaza.
În opinia sa, „Numirea lui Pieper simbolizează în cel mai bun caz procesul de prezidențializare a colegiului comisarilor care a avut loc sub ceasul lui von der Leyen”, a declarat Alberto Alemanno, profesor de drept european la HEC Paris.
Astfel, „Această [presidentialisation] nu numai că a ridicat sprâncene în rândul colegilor, dar a instigat și o dinamică fără precedent a antagonismului care sfidează însăși ideea de colegialitate care ar trebui să guverneze funcționarea comisiei”, a mai spus el.
În discuțiile cu oficiali familiarizați cu situația, există un sentiment notabil de nemulțumire față de procesele ei de luare a deciziilor – dar și o ușurare în legătură cu dezbaterea publică care are loc în prezent.
„Lucrul bun este că problema guvernanței este acum în atenția publicului”, a declarat un oficial pentru EUobserver.
Sursa: euobserver.com
