Invazia Ucrainei a sporit vasalizarea Belarusului față de Rusia

relațiile Belarus-Rusia: O dependență tot mai profundă în contextul conflictului din Ucraina

Începând cu 24 februarie, când Rusia a lansat o invazie asupra Ucrainei, sprijinită de trupe din Belarus, regimul lui Alexandru Lukașenko a devenit extrem de dependent de președintele rus Vladimir Putin. această dependență s-a accentuat după realegerea contestată a lui Lukașenko în august 2020, care i-a asigurat supraviețuirea politică. Teritoriul belarus joacă un rol crucial pentru Rusia, oferind infrastructura necesară desfășurării operațiunilor militare.

Atacuri și escaladarea tensiunilor

Cu câteva ore înaintea întâlnirii dintre putin și Lukașenko pe 25 iunie la Sankt Petersburg, aproximativ douăzeci de rachete au fost lansate din Belarus către baza militară ucraineană Desna. Autoritățile ucrainene au acuzat Moscova că încearcă să implice Minskul mai activ în conflict.

În aceeași zi, Putin a anunțat livrarea unor rachete Iskander-M către Belarus în următoarele luni. aceste arme sunt capabile să transporte încărcături nucleare și devin disponibile ca urmare modificării Constituției belaruse printr-un referendum controversat care permite acum Minskului să nu mai fie o „zonă denuclearizată”.

Ambițiile nucleare ale lui Lukașenko

Franak Viacorka, consilier al opoziției belaruse exilate condusă de Svetlana Tsikhanovskaïa, subliniază că dorința lui Lukașenko de a obține arme nucleare ar putea schimba echilibrul puterii între el și Kremlin. Totuși, este puțin probabil ca acesta să obțină control total asupra acestor arme fără intervenția directă a Rusiei.

Impactul economic al invaziei

Invazia Ucrainei a amplificat dependența economică a Belarusului față de Rusia. Sancțiunile impuse Uniunii Europene regimului lui Lukașenko au dus la pierderi semnificative economice pentru fosta republică sovietică.De asemenea, pierderea pieței ucrainene – care reprezenta 14% din exporturile sale în 2021 – agravează situația economică deja precară.Recenta deschidere unui consulat general rus la Grodno demonstrează intensificarea relațiilor bilaterale între cele două țări. În urma discuțiilor cu Lavrov despre coordonarea pe scena internațională, Minskul continuând să evite implicarea directă militar în Ucraina.

riscurile sociale ale implicării militare

Trimiterea soldaților belaruși pe front ar putea fi extrem de riscant pentru Lukașenko având în vedere nepopularitatea războiului printre cetățeni; doar 6% dintre acești susțin o astfel de acțiune conform unui studiu recent. De asemenea, climatul politic intern este marcat de represiune severa împotriva disidenților după protestele masive generate de realegerea sa contestată.

Peste 1.200 de prizonieri politici se află actualmente în detenție iar miile care au protestat împotriva regimului au fost supuși violențelor și aresturilor arbitrare.

Legislație represivă și percepția internațională

Adoptarea unor modificări legislative ce incriminează sabotajul infrastructurii feroviare utilizate pentru transportul materialelor militare rusești subliniazǎ intensificarea represiunii împotriva oricărei forme dе rezistență față dе agresiunea rusǎ вeгlаrеsсească.

Deși există o opoziție semnificativǎ faţă dе războiul din Ucraina şi unele grupuri organizează rezistenţa activǎ alături dе forţele ucrainene (precum batalionul Kastous-Kalinowski),percepţia internaţionalǎ asupra Minsk-ului s-a deteriorat considerabil; acesta fiind văzut ca un co-agresor al Rusiei.

Criticile aduse sancţiunilor europene vizează faptul că acestea afectează populaţia civilã şi nu conduc la schimbări politice dorite; mulţi considerând cǎ sunt pedepsiţi pe nedrept pentru crimele unui regim autoritar ce nu îi reprezintǎ.

Urmărește Financiarul pe Google News Adaugă Financiarul ca sursă preferată

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News