# Ministerul Finanțelor raportează deficit de 2,34% din PIB, dar dobânzile au urcat cu 26,5% la 40,12 miliarde lei

> Deficitul bugetar a scăzut la 2,34% din PIB în primele șapte luni din 2026, însă cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, ajungând la 40,12 miliarde

Publicat: 31 august 2026, 09:44 · Actualizat: 31 august 2026, 09:44 · Autor: Elena Popa · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/politica/ministerul-finantelor-raporteaza-deficit-de-2-34-din-pib-dar-dobanzile/ · Publicație: Financiarul

![deficitul bugetar, Ministerul Finanțelor raportează deficit de 2,34% din PIB, dar dobânzile au urcat cu 26,5% la 40,12](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/08/deficitul-bugetar-1024x683.jpg)

[Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google](https://www.google.com/preferences/source?q=financiarul.ro)

**Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară pe primele șapte luni, arătând două tendințe: deficitul a coborât la 2,34% din PIB, dar factura cu dobânzile a urcat cu 26,5%, până la 40,12 miliarde de lei.**

În primele șapte luni din 2026, soldul bugetar a fost de 48,08 miliarde de lei, față de 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, când deficitul ajungea la 3,99% din PIB. Această evoluție indică o ajustare vizibilă în execuția curentă.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a explicat evoluția ca fiind un rezultat al controlului cheltuielilor și al menținerii fluxurilor către economie. „Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie.”

Cifrele trebuie citite în context. România a avut o inflație anuală de 8,2% în iulie 2026, conform Eurostat, mult peste media UE de 3,0%. Acest nivel ridicat al prețurilor împinge în sus atât veniturile fiscale nominale, cât și costurile de finanțare.

## Veniturile au accelerat mai repede decât cheltuielile

Deficitul s-a corectat în principal datorită diferenței de ritm dintre încasări și plăți. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, la 412,31 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu doar 2,9%, până la 460,39 miliarde de lei.

Cea mai puternică creștere a venit din TVA. Încasările au urcat cu 26,5% față de 2025, până la 88,55 miliarde de lei, pe fondul noilor cote introduse prin Legea 141/2025. Pentru companii și consum, această sursă de ajustare arată că statul a colectat mai mult din tranzacțiile taxabile.

Pe partea de cheltuieli curente, masa salarială bugetară a scăzut cu 4,1%, la 95,67 miliarde de lei. Ponderea ei în total cheltuieli s-a redus în același interval de la 22,3% la 20,8%, ceea ce a lăsat mai mult spațiu pentru consolidarea soldului bugetar.

Investițiile publice nu au fost tăiate pentru a obține această corecție. Ele au crescut cu aproape 24%, până la 76,51 miliarde de lei, un semnal important pentru constructori, furnizori de materiale și companii dependente de contractele publice.

Fluxul de bani europeni a mers în aceeași direcție, cum relatează [HotNews](https://hotnews.ro/deficitul-bugetar-coboara-la-234-din-pib-in-primele-sapte-luni-dar-costul-datoriei-publice-urca-cu-265-2337234). Plățile din fonduri europene și PNRR au avansat cu peste 60%, iar rambursările totale din fonduri europene au ajuns la 37,28 miliarde de lei, în creștere cu 30,3%.

## Costul datoriei a urcat și consumă o parte din ajustare

Partea vulnerabilă a execuției o reprezintă serviciul datoriei. Cheltuielile cu dobânzile pentru datoria publică au urcat cu 26,5%, la 40,12 miliarde de lei, iar această sumă reprezintă acum 2% din PIB.

Creșterea dobânzilor plătite de stat erodează o parte din economiile obținute prin disciplina pe celelalte linii bugetare. O parte tot mai mare din resurse merge către finanțarea datoriei deja acumulate, nu către cheltuieli productive noi.

Această combinație explică de ce reducerea deficitului trebuie analizată și prin structura sa, nu doar prin cifra finală. O parte din îmbunătățire vine din veniturile accelerate de TVA, într-un mediu cu inflație ridicată, iar presiunea costului datoriei rămâne prezentă simultan.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a indicat și următoarea etapă a acestui proces. „Diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc. [...] Etapa următoare vizează consolidarea structurală și durabilă a ajustării fiscale.”

Investițiile publice au crescut cu aproape 24%, până la 76,51 miliarde de lei.

**Citește și:**

- [Motorina s-ar putea ieftini cu 84,8 bani pe litru după ce Ministerul Finanțelor ridică reducerea accizei la 25%](https://financiarul.ro/economie/motorina-s-ar-putea-ieftini-cu-84-8-bani-pe-litru-dupa-ce-ministerul/)
- [Datoriile firmelor pot fi verificate gratuit în 10 minute la ANAF, ONRC și Ministerul Finanțelor. Află rapid riscurile comerciale](https://financiarul.ro/companii/datoriile-firmelor-pot-fi-verificate-gratuit-in-10-minute-la-anaf-onrc/)
- [Ministerul nu lansează un nou examen la liceu, dar Parlamentul poate amâna concursul prevăzut din 2023](https://financiarul.ro/actualitate/ministerul-nu-lanseaza-un-nou-examen-la-liceu-dar-parlamentul-poate/)