# Noua formulă de buget aduce 5,8 miliarde de lei Primăriei Capitalei > Parlamentul a schimbat formula de împărțire a bugetului. Primăria Generală ar putea primi 5,8 miliarde de lei, iar 85% din bani vor fi alocați prin vot în CGMB. Publicat: 25 martie 2026, 16:21 · Autor: Stefan Ungureanu · Categorie: [Politică](https://financiarul.ro/politica/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/politica/noua-formula-de-buget-aduce-58-miliarde-de-lei-primariei-capitalei/ · Publicație: Financiarul ![buget Primăria Capitalei](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/buget-Primaria-Capitalei-1774448476-1024x576.webp) Parlamentul a adoptat săptămâna trecută un amendament la legea bugetului de stat pe 2026 care redesenează complet modul în care se împart banii din impozitul pe venit în București. Potrivit noii formule, 85% din aceste fonduri vor fi repartizate prin votul Consiliului General, iar estimările indică o alocare de aproximativ 5,8 miliarde de lei pentru Primăria Generală. ## Cum se împart banii în 2026 Formula adoptată este, la prima vedere, destul de clară. Impozitul pe venit colectat în Capitală se împarte în trei tranșe distincte: 1% merge automat la județul Ilfov pentru proiecte de dezvoltare, 14% ajunge direct în bugetul Primăriei Generale pentru servicii publice și cofinanțarea proiectelor europene, iar restul de 85% intră într-un fond comun. De aici, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) decide cum se repartizează banii între Primăria Capitalei și cele șase sectoare. primăriile de sector trebuie să vină cu proiecte și cereri de finanțare, iar consilierii generali votează alocările. Deputatul USR Cătălin Drulă, inițiatorul amendamentului, explică mecanismul. „Mecanismul e, în esență, votul din Consiliul General. Se face o hotărâre și, practic, consilierii decid distribuția. Amendamentul acesta e însă o soluție temporară, doar pentru 2026. Eu am depus încă din toamnă un proiect de lege în Parlament, care acum e în Camera decizională și care propune o soluție permanentă. Diferența e că acolo nu vorbim doar de impozitul pe venit, ci și de taxele și impozitele locale, exact în logica referendumului din București. Sunt prevăzute mai multe criterii, cum ar fi populația și altele. Aici, în amendament, mecanismul e mai simplu: primăriile de sector își trimit nevoile, iar apoi distribuția se face prin hotărâre de Consiliu General. E o soluție de compromis, de coaliție, strict pentru anul ăsta. În același timp, se vede o anumită teamă că în Consiliul General lucrurile ar putea să scape de sub control și să apară o altă majoritate care să modifice împărțirea”, a declarat Cătălin Drulă. ## Estimarea de 5,8 miliarde și o ordonanță surpriză Dincolo de mecanism, cifrele sunt cele care contează. Iar estimarea este că Primăria Generală ar urma să beneficieze de aproximativ 5,8 miliarde de lei, o sumă ceva mai mare decât anul trecut. Numai că, stai puțin, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. O ordonanță recentă a Guvernului a scos din joc o parte importantă din bani. „Din ce s-a comunicat public, pare că există această îngrijorare. Ca ordine de mărime, vorbim de aproximativ 11-12 miliarde de lei total, din care pentru Primăria Generală ar reveni în jur de 5,8 miliarde. Asta e și estimarea pe care am văzut-o și eu, inclusiv din discuțiile cu Ministerul Finanțelor. Problema e că Guvernul a dat recent o ordonanță prin care a scos din redistribuire impozitul pe venit din declarația unică. La nivel național vorbim de vreo 3,4 miliarde de lei, din care cam 1,2 miliarde sunt din București. Practic, banii aceștia nu se mai întorc la primării. Asta reduce destul de mult resursele. Din ce rămâne, ajungem la estimarea de 5,8 miliarde pentru Primăria Generală, dar doar dacă se păstrează aceeași formulă de împărțire ca anul trecut. situația e una de echilibru fragil. Deciziile depind de votul din Consiliul General, iar acolo nu există o majoritate foarte stabilă. E un fel de blocaj reciproc: fiecare are nevoie de celălalt ca să poată mișca lucrurile”, a afirmat inițiatorul amendamentului. ## Mecanism de urgență și majorități fragile Amendamentul vine și cu un calendar extrem de strâns. ANAF-București are trei zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a legii să comunice suma totală aferentă cotei de 85%. Din acel moment, CGMB are la dispoziție doar 10 zile lucrătoare pentru a adopta hotărârea de repartizare. Dar ce se întâmplă dacă jocurile politice blochează decizia? Legea prevede un mecanism de siguranță. Dacă în termenul total de 13 zile lucrătoare nu se ajunge la un consens, banii se alocă automat, proporțional cu sumele încasate de fiecare sector în 2025. E drept că majoritatea pe care se bazează Ciprian Ciucu în Consiliu este una extrem de fragilă, cu doar 28 de consilieri din cinci formațiuni politice (PNL, USR, REPER, PMP și Forța Dreptei), la un pas de blocaj. ## Excepții pentru Sectorul 4 și nemulțumiri în Ilfov Legea bugetului prevede și o excepție notabilă. Primăria Sectorului 4, condusă de Daniel Băluță, va primi garantat suma de 150 de milioane de lei. Banii sunt destinați continuării lucrărilor la pasajul de la intersecția străzii Ion Iriceanu cu Turnu Măgurele și la reabilitarea planșeului Unirii. Nu toată lumea este însă mulțumită. Și președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, și-a manifestat nemulțumirea. Deși ceruse 5% din impozitul pe venit al Capitalei, județul va primi doar 1%. ## Presiunea referendumului și avertismentul lui Nicușor Dan Întregul amendament a fost introdus la cererea expresă a președintelui Nicușor Dan, care a condiționat promulgarea legii bugetului de aplicarea rezultatului referendumului local din 24 noiembrie 2024. Atunci, 64,37% dintre votanți au spus „Da” trecerii taxelor și impozitelor locale în bugetul PMB, la o prezență validată de 40,97%. Nicușor Dan a fost tranșant. „Parlamentul trebuie să fie pro-activ și să schimbe partea de taxe locale, și una care ține de legea bugetului național - împărțirea între Primăria Capitalei și primăriile de sector. Eu nu o să semnez legea bugetului național care ignoră referendumul”, a declarat acesta într-un interviu. Deși amendamentul actual se referă doar la impozitul pe venit, un alt proiect de lege inițiat de Cătălin Drulă, care vizează transpunerea completă a referendumului, se află deja în Camera Deputaților pentru votul final. Dacă va fi adoptat, soluția de compromis de acum ar putea deveni o regulă permanentă.