Despre o posibilă dramă a veto-ului Ungariei asupra negocierilor de aderare a Ucrainei, se spune că amenință să arunce o umbră de eșec colectiv asupra următorului summit al UE, a avertizat vicepremierul ucrainean Olha Ștefania.
Astfel, „Până la sfârșitul zilei, este o decizie a 27 [EU member states] și fie este luată, fie nu. Fie există un consens, fie există un veto. Asta este foarte clar”, a declarat Stefanishyna unui mic grup de jurnaliști luni (11 decembrie) la Bruxelles.
Liderii UE, sunt prinşi cu într-un tango diplomatic cu miză mare, când se vor întâlni, în această săptămână pentru a decide dacă vor deschide discuții de negociere pentru viitoarea aderare la UE.
Însă, Ungaria nu doreşte să plece cu mâinile goale, într-un moment crucial al conflictului.
Mulți văd în veto-ul premierului ungar Viktor Orbán asupra Ucrainei ca pe o altă încercare de a debloca 22 de miliarde de euro din banii UE pentru Budapesta.
Dar „miza este cu adevărat mare” de data aceasta, a spus Ștefania. „Pentru poporul ucrainean, aceasta este o decizie uriașă și foarte importantă”.
Ea a spus că rezultatele viitorului summit UE ar putea afecta credibilitatea procesului de extindere a UE și discuțiile în curs de desfășurare la Washington – după ce Senatul american a respins planul de ajutor extern de 100 de miliarde de dolari al președintelui Joe Biden (pentru Ucraina, Israel și Taiwan).
La Kiev, între timp, prevalează optimismul
Vicepremierul ucrainean, care s-a întâlnit luni cu ministrul ungar de externe Péter Szijjártó pentru a discuta despre veto, crede că a fost posibil să se ajungă la un acord privind deschiderea negocierilor cu Ucraina până vineri. „Este vorba despre [political] voință”, a declarat ea.
În precizările sale, „Uniunea Europeană nu este doar Ungaria”, iar motivele din spatele fiascoului de veto de la Budapesta au puțin de-a face cu Ucraina și mai mult cu politica internă a lui Orbán, a spus ea.
„Este foarte legitim ca un stat membru să pună un fel de condiții pentru discuții”, a spus Stefanishyna.
Dar problema a devenit „extrem de emoțională pentru Ungaria”, a adăugat ea, adăugând că procesul de veto al UE este departe de a fi ideal.
„Viitorul european al Ucrainei
Ucraina, care se luptă cu o invazie la scară largă din partea Rusiei din februarie anul trecut, a primit pentru prima dată statutul de candidat din partea Consiliului European în iunie 2022.
Măsura a fost văzută ca o primă garanție a „viitorului european al Ucrainei”, a declarat Stefanishyna.
Dar unanimitatea s-a dovedit a fi principala piedică în procesul de extindere în trecut.
Iar veto-ul maghiar la recomandarea Comisiei Europene de luna trecută privind deschiderea negocierilor de aderare la summitul din decembrie este încă un exemplu al modului în care regulile UE privind unanimitatea pot fi folosite în favoarea intereselor naționale.
„Ucraina a făcut tot ce [to ensure the EU opens negotiation talks],” a declarat Ștefania, referindu-se la recomandările făcute de comisie pentru alinierea juridică a țării mai aproape de normele europene.
„Acest lucru poate părea atât de ușor în această capitală, dar a necesitat eforturi enorme pentru a lua deciziile în fiecare zi”, a spus ea. „Nicio altă țară nu s-a aflat în circumstanțe atât de presante”, a adăugat ea, referindu-se la reformele din timpul războiului.
Luna trecută, Comisia Europeană a recomandat deschiderea discuțiilor de aderare cu Ucraina, dar raportul său a arătat că doar patru din cele șapte recomandări au fost îndeplinite.
Concret, printre acestea se numără reforma legislativă a sistemului judiciar, numirea de funcționari anticorupție și alinierea industriei media din Ucraina la standardele UE.
În ceea ce privește partea negativă, raportul Comisiei susține că se pot face mai multe pentru a combate corupția în țară, iar acest lucru reprezintă o preocupare și pentru Ungaria.
Alte preocupări se referă la deoligarhizare și la protecția minorităților naționale.
Parlamentul ucrainean a aprobat recent amendamente la legea minorităților naționale.
Aceasta a fost una dintre „cele mai complicate probleme”, a declarat Stefanishyna, argumentând că guvernul a primit deja feedback pozitiv atât din partea României, cât și a Ungariei.
„La limita supraviețuirii
Între timp, Ucraina speră, de asemenea, ca liderii UE să ajungă la un acord cu privire la propunerea Comisiei de a acorda un ajutor financiar de 50 de miliarde de euro pentru Kiev pentru perioada 2021-2027.
Pachetul este conceput pentru a ajuta la plata salariilor, a pensiilor și a anumitor servicii publice de bază.
Întrebată cu privire la consecințele lipsei unui progres la viitorul summit, Stefanishyna a declarat că ar putea fi găsite soluții intermediare.
„Dar cu siguranță ar fi la limita supraviețuirii”, a spus ea, exprimându-și îngrijorarea cu privire la faptul că nu va exista nicio predictibilitate pentru anul viitor.
Orbán a declarat deja în iunie că propunerea Comisiei pentru bugetul UE, care include ajutorul pentru Ucraina, este „frivolă”.
El a spus că nu este „acceptabil” faptul că Bruxelles blochează fondurile de redresare pentru Ungaria, în timp ce pledează pentru acordarea a 50 de miliarde de euro suplimentare Kievului, ceea ce a provocat speculații cu privire la o potențială soluție de rezolvare a problemei de către UE26.
Sursa: euobserver.com