În Polonia, restabilirea statului de drept, după victoria electorală a coaliției democratice conduse de Platforma Civică a lui Donald Tusk, în octombrie anul trecut, reprezintă o provocare majoră pentru noul guvern polonez, după cum va constata comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, în vizita sa la Varșovia de vineri (19 ianuarie).
Această vizită are loc după o săptămână agitată, în care zeci de mii de susținători ai precedentului guvern catolic-naționalist Lege și Justiție (PiS) au manifestat împotriva guvernului Tusk, susținând că acesta încalcă drepturile omului, iar președintele polonez Andrzej Duda a susținut că țara se află acum sub „terorismul statului de drept”.
Astfel, comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, este așteptat să se întâlnească vineri, la Varșovia, cu noul ministru polonez al justiției, Adam Bodnar.
În planul de activitate, Reynders se va întâlni cu Adam Bodnar, noul ministru polonez al justiției și fost ombudsman, pentru a examina planurile sale de reformare a sistemului judiciar, după ce fostul guvern populist a pus în aplicare legi care au limitat independența judecătorilor și procurorilor. Acest lucru i-a oferit lui Zbigniew Ziobro, predecesorul lui Bodnar, o influență majoră asupra sistemului de justiție.
Sistemul pus în aplicare de PiS le-a permis să îi hăituiască pe adversarii politici și le-a oferit oficialilor și aliaților guvernului impunitate atunci când s-au dedat la scheme frauduloase sau atunci când PiS însuși a canalizat fonduri de la buget și de la corporațiile de stat pentru a plăti loialiști și a finanța campaniile electorale.
Aceste schimbări au fost contestate la Curtea Europeană de Justiție (CEJ), care, într-o succesiune de hotărâri, a constatat că instituțiile juridice nou-înființate, menite să disciplineze judecătorii, nu erau legitime, iar verdictele lor erau invalide. Guvernul polonez de atunci a refuzat să recunoască aceste hotărâri și nu a plătit amenzile impuse de CEJ pentru nerespectarea verdictelor acestora.
Iar Comisia Europeană a blocat plățile către Polonia din fondurile de recuperare post-covidență (în valoare de 25,3 miliarde EUR sub formă de granturi și 34,5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi cu costuri reduse) și a întârziat plata fondurilor de coeziune, deoarece sistemul judiciar polonez nu mai era considerat independent.
În prezent, noul guvern polonez condus de Tusk, fost președinte al Consiliului UE, este disperat să deblocheze aceste fonduri și este hotărât să restabilească statul de drept, care este o condiție pentru efectuarea plății. Este posibil ca și Reynders să fie, de asemenea, dornic să vadă că fondurile ajung în Polonia – după ce acestea au fost întârziate de disputa cu fostul guvern.
Se impune găsirea unei căi de urmat
În contextul politic, așa cum Reynders va afla de la Bodnar, schimbările proiectate de PiS în sistemul judiciar pot fi inversate doar prin noi legi pe care noul guvern le poate trece prin parlament, dar care au nevoie de aprobarea președintelui Duda.
Însă, reședintele este un loialist PiS care a arătat în ultimele săptămâni că nu este dispus să colaboreze cu Tusk și aliații săi.
În afirmaţiile sale, „Ne aflăm într-o situație în care sistemul juridic funcționează în regim de „forță majoră””, spune profesorul Robert Grzeszczak, expert în dreptul UE la Universitatea din Varșovia, referindu-se la poziția adoptată de președintele Duda.
Concret, „Acest lucru înseamnă că guvernul nu se poate baza pur și simplu pe adoptarea directă de noi legi pentru a schimba sistemul, ci va trebui să folosească viclenii și ocoliri pentru a consolida independența sistemului judiciar până la sfârșitul mandatului președintelui Duda, în mai 2025”.
Între timp, se pare că comisia se așteaptă ca Bodnar să prezinte un set de proiecte de legi care vizează restabilirea independenței sistemului judiciar – dar ale căror șanse de reușită sunt reduse, având în vedere probabilitatea respingerii lor de către președinte.
Adam Bodnar a început prin a prezenta un proiect de lege privind Consiliul Național al Magistraturii (KRS), care ar urma să fie format din judecători de bună credință, care ar urma să numească noi judecători. În timpul regimului PiS, KRS era dominat de persoane numite politic, care erau responsabile de selectarea noilor judecători.
Acesta a fost unul dintre organismele care a fost pus sub semnul întrebării de către CEJ ca nefiind independent. Dar rezultatul este că KRS, controlat de PiS, a numit peste 2.000 de „neo-judecători”, așa cum sunt numiți de criticii lui PiS.
Teoria bunăvoinței vs. practică
În viitor, alte proiecte de lege vor fi depuse de Bodnar în speranța că președintele va putea fi convins să le aprobe, dar întrebarea cu care se confruntă Reynders este dacă eforturile noului guvern vor fi suficiente pentru ca Comisia să recunoască bunăvoința Poloniei și să deblocheze fondurile de recuperare Covid-19 și alte plăți din fondul de coeziune, având încredere în bunele intenții ale guvernului polonez.
În acest sens, Grzeszcak notează că Victor Orbán al Ungariei, care inițial s-a confruntat cu un refuz al Comisiei de a pune la dispoziție fondurile UE din cauza preocupărilor legate de statul de drept, a văzut cum Bruxelles-ul a deblocat 10 miliarde de euro în decembrie, în timp ce discuțiile continuau pentru a-l convinge pe conducătorul ungar să renunțe la veto-ul său asupra unui pachet de ajutor pentru Ucraina.
Aceste concesii făcute maghiarilor au fost criticate de cele mai mari grupuri politice din Parlamentul European, inclusiv de Partidul Popular European al lui Tusk – cu o rezoluție pe această temă săptămâna.
Astfel, dacă Reynders și Comisia Europeană ar acorda guvernului Tusk beneficiul îndoielii și ar debloca fonduri pentru Polonia, riscul unor critici similare ar fi mic.
Între timp, Bodnar însuși se confruntă zilnic cu critici personale din partea susținătorilor PiS. Aceștia îl acuză de conivență cu politicile „tiranice” ale lui Tusk.
În ţară, grupuri de susținători ai PiS organizează zilnic pichete în fața celor două închisori în care Mariusz Kamiński și Marcin Wąsik, ministrul de interne al PiS și adjunctul său, ispășesc o pedeapsă de doi ani pentru falsificarea de documente în 2007 pentru a implica un coleg de coaliție guvernamentală într-un caz penal. PiS susține că aceștia sunt prizonieri politici și solicită eliberarea lor imediată.
În planurile sale, Bodnar caută deja lacune și soluții pentru a-și stabili controlul asupra unui minister al justiției încă plin de persoane numite de PiS.
De exemplu, el a pus capăt angajării lui Dariusz Barski, procurorul șef numit de PiS.
Când alți procurori de rang înalt au refuzat să accepte legalitatea acestei demiteri, argumentând că demiterea ar trebui aprobată de Duda, Bodnar le-a ordonat criticilor săi să își folosească concediile restante pe care nu și le luaseră – așa cum erau obligați prin lege.
Sursa: euobserver.com
