# România a redus deficitul la 48,08 miliarde de lei, adică 2,34% din PIB. Ce ascund arieratele și costul datoriei

> Deficitul bugetar a scăzut la 2,34% din PIB în iulie, însă România a plătit 40,1 miliarde lei dobânzi și riscăm blocarea a 1,5 miliarde euro din PNRR.

Publicat: 3 septembrie 2026, 07:10 · Actualizat: 3 septembrie 2026, 07:10 · Autor: Elena Popa · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/politica/romania-a-redus-deficitul-la-48-08-miliarde-de-lei-adica-2-34-din-pib/ · Publicație: Financiarul

![deficit bugetar, România a redus deficitul la 48,08 miliarde de lei, adică 2,34% din PIB. Ce ascund arieratele și costul](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/09/deficit-bugetar-1024x683.jpg)

[Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google](https://www.google.com/preferences/source?q=financiarul.ro)

## Deficitul bugetar a scăzut la 2,34% din PIB după primele șapte luni

Deficitul bugetar al României, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, s-a redus cu 28,36 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului. A coborât la 48,08 miliarde de lei, echivalentul a 2,34% din PIB.

Suma reprezintă o scădere de aproape 40%. Această reducere apare în contextul în care România își propune să încheie anul cu un deficit bugetar de 6,2% din PIB.

Consultantul fiscal Adrian Bența susține că deficitul este cosmetizat deoarece primăriile și unitățile administrativ-teritoriale nu își plătesc datoriile către furnizori. Această practică reprezintă o simplă amânare, independent de alte practici financiare, precum Optimizarea bugetului personal în era digitală.

Potrivit [Libertatea.ro](https://www.libertatea.ro/stiri/ce-ne-arata-reducerea-cu-28-de-miliarde-de-lei-a-gaurii-bugetare-este-o-realizare-dar-nu-este-suficient-marea-problema-o-constituie-acum-dobanzile-la-imprumuturile-statului-5871924), Adrian Bența a declarat pentru Libertatea:
> „Ne arată că statul nu-și plătește furnizorii. Dacă vă duceți în toate comunele și unitățile administrativ-teritoriale, toate au datorii. Deficitul se reduce pentru că nu-și plătesc furnizorii. Este cosmetizat. E ceva ce face statul de 20 de ani, așa a fost gândit”

## Dobânzile crescute anulează avantajul deficitului mai mic

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a arătat că dobânzile plătite pentru datoria statului au crescut de la 31,7 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 40,1 miliarde de lei în perioada similară din acest an.

Ca pondere, costurile au urcat de la 1,67% din PIB-ul anual la 2% din PIB-ul anual. Din perspectiva cifrelor confirmate, nu este specificat dacă Cheltuielile pentru sănătate au depășit 108 miliarde de lei, atenția rămânând pe dobânzi.

Eugen Rădulescu a descris presiunea financiară pe Contributors.ro:
> „Am scris în repetate rânduri pe tema deficitului bugetar. Pur și simplu, nu putem trăi la nesfârșit pe bani împrumutați”

 Specialistul susține că soluția este trecerea la un excedent primar, adică un excedent bugetar înainte de plata dobânzilor.

Oficialul BNR amintește că România a utilizat în 2024 bani aferenți unui deficit de 9,4% din PIB fără să obțină o creștere economică robustă. Profesorul de economie Adrian Mitroi afirmă că reducerea deficitului a fost însoțită de o creștere a datoriei publice și de o creștere economică negativă.

## Incertitudinea fondurilor europene riscă să blocheze ajustarea la 3%

Adrian Mitroi apreciază că nivelul de 2,34% din PIB în primele șapte luni s-ar putea transforma într-un deficit de 4% din PIB la finalul anului.

Deficitul ar putea depăși 5% din PIB la finalul anului, după includerea plăților pentru salariile magistraților și a despăgubirilor pentru Pfizer. Adrian Mitroi a precizat pentru Libertatea:
> „A fost exact ce trebuia, dar acest 2,34% acum înseamnă un 4% la final de an. Dar avem de plătit și salariile magistraților, despăgubirile pentru Pfizer etc. Ne vom duce peste 5%. Această reducere a deficitului are două efecte adverse: a venit cu o creștere a datoriei publice și o creștere economică negativă”

Proiecția pentru deficitul de 6,2% din PIB se baza pe finalizarea PNRR și primirea fondurilor aferente de la Uniunea Europeană. Însă, legea salarizării nu a fost adoptată, ceea ce ar însemna pierderea a 770 de milioane de euro.

Acordarea unei alte tranșe de 770 de milioane de euro este pusă sub semnul întrebării din cauza legii ANI și a „amendamentului Fritz”, prin care primarul Timișoarei își pierde mandatul. Grupurile PPE și Renew din Parlamentul European au cerut Comisiei Europene să blocheze suma aferentă de 770 de milioane de euro, invocând afectarea statului de drept.

În total, 1,5 miliarde de euro sunt în dubiu în legătură cu fondurile europene. România trebuie să reducă deficitul până la 5% din PIB anul viitor și, în anii următori, până la 3% din PIB, limita maximă prevăzută de tratatele europene.

**Citește și:**

- [64,58 miliarde de lei a recuperat ANAF prin executări silite în 2023-2025. Ritmul de colectare fiscală s-a accelerat](https://financiarul.ro/companii/64-58-miliarde-de-lei-a-recuperat-anaf-prin-executari-silite-in-2023-2025-r/)
- [ANAF trimite notificări firmelor după o creștere a insolvențelor cu 13%](https://financiarul.ro/companii/anaf-trimite-notificari-firmelor-dupa-o-crestere-a-insolventelor-cu-13/)
- [Bugetul pe 2026 zguduie Parlamentul, USR cere sancțiuni pentru Adrian Câciu](https://financiarul.ro/actualitate/bugetul-pe-2026-zguduie-parlamentul-usr-cere-sanctiuni-pentru-adrian-caciu/)